Alergiile alimentare se manifestă cu precădere la copii, însă efectele asupra adulţilor sunt cele mai grave. Au fost cazuri în care s-a ajuns şi la deces.
Alergiile alimentare se manifestă cu precădere la copii, însă efectele asupra adulţilor sunt cele mai grave. Au fost cazuri în care s-a ajuns şi la deces.
Intoleranţa alimentară este un termen ce denumeşte reacţiile adverse la diverse alimente, incluzând reacţiile alergice care implică sistemul imunitar, reacţii adverse cauzate de deficienţe enzimatice, reacţii farmacologice. Acestea au gravităţi diferite, uneori putând fi chiar fatale, se arată într-un studiu realizat de dr. Frankie Robinson de la Fundaţia Nutriţională Britanică şi publicat de Institutul de Bioresurse Alimentare.
Reacţiile alergice se localizează într-o zonă particulară a organismului, simptomele putând include eczeme, înroşiri şi umflături ale ţesuturilor sau dificultăţi de respiraţie. Anafilaxia este cea mai gravă dintre aceste reacţii şi se manifestă printr-o scădere rapidă a tensiunii şi şoc puternic.
COPIII, CEI MAI AFECTAŢI
Aceste reacţii variază considerabil din punct de vedere al simptomelor asociate şi a duratei în care persistă. De exemplu, alergia la arahide este de obicei o afecţiune pe viaţă şi poate produce reacţii anafilactice grave, care pun în pericol viaţa. Intoleranţa faţă de laptele de vacă poate fi severă la vârste mici, dar dispare de obicei atunci când copiii cresc. La fel se întâmplă şi cu intoleranţa la ouă care este asociată copilăriei timpurii.
Alergiile alimentare sunt în general rare, ele afectând 1%-2% dintre copii şi mai puţin de 1% dintre adulţi. Diagnosticarea depinde, în principal, de analizarea atentă a istoricului pacientului, de experienţa practică a medicului şi de răspunsul pozitiv la măsurile terapeutice. De obicei, aceste măsuri implică eliminarea alimentului suspect din dieta pacientului, un răspuns pozitiv fiind dispariţia simptomelor atunci când alimentul este eliminat, urmată de reapariţia acestora atunci când este reintrodus.
ALIMENTELE ALERGENE
Cele mai multe dintre alergii nu sunt provocate de alimente, ci de păr de animale, polen sau praf. Majoritatea reacţiilor alergice faţă de componentele dietei este provocată de lapte de vacă, ouă de găină, arahide, nuci, boabe şi produse din soia, peşte, crustacee, cereale care conţin gluten. În unele cazuri, sucurile de citrice pot fi şi ele o cauză. Copiii au de cele mai multe ori alergii la ouă, lapte, soia, arahide, nuci şi gluten, însă acestea dispar la maturitate. Adulţii în schimb, manifestă reacţii alergice la crustacee, peşte, arahide şi nuci.
Persoanele cu alergii alimentare întâmpină cele mai multe greutăţi atunci când trebuie să îşi procure hrana din magazine. Chiar dacă oamenii sunt conştienţi de condiţia lor alergică, au fost raportate incidente în legătură cu persoane care au suferit şoc anafilactic, după ce au consumat fără să ştie, un ingredient ascuns dintr-un anume aliment. Consumatorii, în special cei foarte alergici, trebuie să fie conştienţi că şi cercetarea foarte atentă a listelor de ingrediente poate să fie insuficientă. Cantităţi infime dintr-un aliment pot pătrunde, în orice fază a producţiei, transportului sau depozitării.
SIMPTOMELE ÎN ANAFILAXIE
Persoanele care suferă alergii puternice la anumite alimente şi intră în anafilaxie pot avea dificultăţi de vorbire, înghiţire şi respiraţie, dureri abdominale, greaţă, stări de vomă, căderi de tensiune, prăbuşiri şi pierderi de cunoştinţă. De asemenea, le pot apărea pete umflate pe corp şi li se pot umfla ţesuturile ce căptuşesc gura şi gâtul. Cei care suferă de alergii alimentare ar trebui să poarte la ei o seringă cu adrenalină, pentru a se injecta în cazul apariţiei simptomelor. Chiar şi aşa este nevoie de asistenţă medicală pentru că de cele mai multe ori reacţiile reapar după 5-10 minute.
Citește pe Antena3.ro