Andreea Marin, despre depresie și vindecare: „Nu e un capăt de lume, deși așa ți se pare”

Andreea Marin, confesiuni despre depresie, vindecare şi viaţa fără filtre: "Te simți într-o furtună interioară. Te doare fizic sufletul!"

Ea a vorbit în exclusivitate pentru Antena 3 CNN despre schimbările radicale din viața ei și despre frumusețea la orice vârstă. Ea a povestit cum a slăbit 17kg, cum se construiește starea de bine și cum se face vindecarea sufletească, după depresie.

"Am avut niște probleme de sănătate și, culmea, de aici veneau kilogramele în plus. Și anul acesta am rezolvat această problemă. Nu fără efort, bineînțeles, dar toate s-au schimbat și starea mea de bine, și energia și problemele de sănătate de care vorbeam și, în același timp, silueta, pentru că am dat două-trei numere la haine în jos.

Fiica mea a observat că atunci când ieșim acum împreună nu mai pare așa o diferență notabilă între noi. Eu m-am bucurat și la 20, la 30, la 40 de ani, acum ating 50 de ani de viață, și viaţa s-a îmbunătățit pe măsură ce timpul a trecut, pentru că am început să mă cunosc mai bine, am început să-mi știu și limitele, și posibilitățile, unde pot să deschid larg aripile.

Am căpătat încredere din ce în ce mai mult în forțele proprii, în feminitatea mea, nu mai am nesiguranță, nu mai simt nevoia să dovedesc ceva cuiva, poate doar mie.

Provocările sunt față de mine, însă și atunci viața este mai frumoasă atunci când reușești să acumulezi informații ce-ți sunt folositoare. Mă simt mai bine astăzi și n-aș da timpul înapoi. Nu vreau să pară o ipocrizie, este pur și simplu realitatea mea.

Eu nu aș vrea să am din nou 20 de ani sau 30 de ani. Au fost vremuri în care am muncit extrem de mult. Nu că aș munci mai puțin azi, dar aveam foarte multe nopți nedormite. Un volum de învățare foarte mare. Pentru că am avut mereu dorința asta de a învăța și de a excela în ceea ce fac, și un consum foarte mare de energie care m-a dus și la probleme de sănătate.

Adică tinerețea nu e întotdeauna. Depinde cum o abordezi. Avem vieți agitate, alergăm de dimineață până seara, nu mai punem preț pe această disciplină. Ajunsesem la 4 ore de somn noapte de noapte, ceea ce nu e normalitate.

Corpul nostru se adaptează, dacă pot să spun, ca să reziste și atunci își ia surse de energie false din alte părți ca să reziste, și uite așa ducem în dezechilibru corpul nostru", a spus Andreea Marin. 

Depresie şi vindecare

"Nu mai puteam să respir bine. Faptul că nu aveam destul aer, nu puteam să respir corect și multe alte mici probleme de sănătate. Şi sunt omul care a făcut sport toată viața, atenție, și multe alte lucruri, și atunci mi-am pus problema că aș putea avea ceva la inimă, pentru că există istoric în familia mea. Tatăl meu, bunica mea au murit din pricina inimii și atunci am căutat să fac investigații pe tema asta.

Şi îmi amintesc și acum un doctor foarte bun de la Spitalul Militar, care e un om foarte dedicat autodisciplinei și face și sport, un om pe care să-l iei drept exemplu pentru asta și care mi-a spus că am vreo 20 de kilograme în plus. Aveam 19 kilograme în plus acumulate de-a lungul timpului. 

Mi-a zis peste o lună să aveți 5kg în minus. El a aruncat-o așa, dar eu am luat-o foarte în serios, ceea ce am și făcut. Am făcut o cură serioasă la început şi după aceea am slăbit într-un an de zile restul de kilograme, deci puțin, un kilogram, două pe lună, așa cum le-am și pus.

Pe parcursul acelei diete de început mai drastice am renunțat total la tot ce este prăjit, la tot ce este dulce de două ori pe săptămână, doar aveam voie anumite fructe și acele au zahăr. Deci aveam doar zahărul din fructe, aveam voie îndulcitor de ștevie, să zicem, dar fiecare alege ce i se potrivește și ce este recomandat de medicul nutriționist, dacă merge la medic și așa ar fi bine.

Însă fără zahăr, fără pâine, fără paste, fără lucruri de genul ăsta, dar există înlocuitor. De exemplu făceam acasă pâine, o găteam eu, dar nu cu făină albă sau cu neagră așa cum suntem obișnuiți, ci cu făină de migdale.

Și atunci am văzut că mi-e bine, am văzut că se poate, pentru că chinul acela, pofta a durat o săptămână. După aceea lucrurile s-au normalizat. Am văzut că mă simt minunat, am văzut că toată lumea din jur începe să mă întrebe cum de arăt mai bine, cum de mă simt mai bine și am căpătat curajul de a schimba total stilul meu de viață.

Acum nu mai sunt în zona restricțiilor că atunci a fost doar o perioadă relativ scurtă. După aia lucrurile, corpul tău începe să învețe cu binele și începe să funcționeze corect. Și acum mănânc și pâine, dar caut o pâine de calitate, cu o făină integrală sau fără gluten, că asta evită inflamațiile în corp. Caut să mănânc puțin dulce, dar nu-l evit de tot.

Adică dacă mi-e poftă o dată de o feliuță de tort la ziua unei prietene iau feliuța de tort, dar nu mănânc tot tortul. Eu nu prea beau alcool, nu vreau cafea deloc și nu fumez.(...)În privința vinului într-o vacanță da, îmi place să beau un pahar de vin", a mai spus Andreea Marin. 

"Prietenia sau iubirea, chiar a celor din familie, se demonstrează prin fapte"

"După 40 de ani am înțeles treaba asta și am făcut curățenie. Mai bine, mai puțin și mai bun decât multă lume care pretinde că îți este alături, dar la greu dispar așa rapid de lângă tine. La greu sunt ocupați. Motive sunt de fiecare dată așa că mai bine să ai o mână de prieteni, dar să te bazezi pe ei. La fel se întâmplă și cu omul de lângă tine. La fel se întâmplă cu toți cei care contează cu adevărat. Prietenia sau iubirea chiar a celor din familie se demonstrează prin fapte, cum se construiește starea de bine, cum se face vindecarea sufletească.

Trebuie să recunosc că spiritul meu pozitiv, optimismul ăsta pe care îl am mereu și credința în Dumnezeu și-au făcut treaba foarte bine pentru mine, chiar și în momentele de dramă din viața mea, de pierdere ireversibilă a unor oameni dragi. Chiar și în acele momente există în mintea mea o luminiță de la capătul tunelului. Nu am văzut niciodată doar întuneric. Cumva modul meu, mecanismul din interiorul meu îmi spune ce trăiesc în acest moment, ce am de făcut ca să ajung din nou la lumină. Dar există în ziua de azi multe ajutoare pentru fiecare dintre noi.

Există terapii are ne pot ajuta să și am avut parte de terapii în anumite probleme pe care nu le puteam descâlci de una singură și specialiștii m-au ajutat să mă înțeleg.

În primul rând pentru că este o discrepanță foarte mare în cazul multor persoane publice care afișează o viață strălucitoare și minunată pe rețelele sociale, în emisiuni de televiziune, în vacanțe exotice. Dar în realitate sunt măcinate de tristețe, sunt chiar în depresie sau pragul sinucide.

"Depresia este o boală. Eu ajunsesem să mă trezesc plângând"

Depresia este o boală, nu este o vină și mulți oameni nu înțeleg asta se feresc a spune că au nevoie de ajutor, simțindu-se vinovați că au ajuns așa.

De multe ori insomnia e parte din această poveste. Și insomnia durează luni de zile, duce la o oboseală cronică. Niciun om într-o stare de oboseală cronică nu poate funcționa normal. Și apoi eu ajunsesem să mă trezesc plângând pur și simplu. Ce putea să se întâmple noaptea? Nimic. Dormeam și mă trezeam cu lacrimi. Atât de adâncă era starea de insatisfacție interioară, de supărare, de dar ,de fapt, era boală. Eu nu știam lucrul acesta. Pe vremea aceea nu se vorbise despre depresie, public cel puțin. Eu nu văzusem nicăieri o discuție, o dezbatere amplă pe acest subiect și s-a întâmplat necazul Mădălinei Manole.

Şi atunci am văzut pentru prima dată un specialist vorbind la televizor într-un program de știri despre depresie. Îmi amintesc că am rămas mască în fața televizorului pentru că omul descria simptomele, iar eu mă vedeam descrisă pe mine. Eram șocată de asemănare. Și în al doilea rând e perspectiva că iată ce a făcut această femeie frumoasă tânără, aparent împlinită. M-a durut inima pentru ea. O cunoșteam personal...

Și atunci mi-am zis uite la ce se poate ajunge. Și de atunci, după aceea, investigând, am aflat multe alte cazuri de oameni aparent împliniți, dar care închideau în ei dureri. Și nu-i bine, nu putem duce decât până la o limită. Există terapii și există oameni pricepuți și există tratamente. Adică poți ajunge la psiholog, poți ajunge la psihiatru și nu e o rușine.

Nu înseamnă că ești nebun, lunatec, sări de pe fix ș.a.m.d. Nu, aceste etichete trebuie să dispară, sunt doar răutăți. Nu, ești un om care se confruntă cu afecțiuni, cu o boală care se vindecă.

"Te simți într-o furtună interioară. Te doare fizic sufletul!"

Te simți într-o furtună interioară, ca o gheară care îți apucă interiorul și pe doare. Te doare fizic sufletul! Sufletul care nu e determinat ca organ, dar tu îl simți și simți durerea în suflet.

E poate simptomul cel mai pregnant în depresie. Oamenii nu se pricep acum, ei nu sunt specialiștii, nici soții, nici prietenii, nici soțiile.

De multe ori se întâmplă așa. Unul e bolnav și celălalt o dată îl înțelege, a doua oară îl înțelege. Dar la un moment dat când vede că are doar un certăreț alături, nu-l mai înțelege și își dorește să trăiască liniștit. Și atunci îl abandonează cumva pe celălalt, nu-l ajută, îl abandonează.

Prea puțini sunt cei care se prind că acolo e vorba de o boală și nu de altceva. Nu o iau ca pe o reacție împotriva lor. Când te simți așa, acționează, fă ceva, caută pe internet, gândește-te că e posibil să ai anxietate, să ai depresie și nu e un capăt de lume, deși așa ți se pare", a spus Andrea Marian, la Antena 3 CNN.