Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Îmi plac fructele şi legumele crude, dar îmi este teamă să mănânc pentru că sunt acide, iar eu sufăr oricum din cauza hiperacidităţii – afirmă foarte multe persoane. “Cei care susţin acest lucru greşesc.
Îmi plac fructele şi legumele crude, dar îmi este teamă să mănânc pentru că sunt acide, iar eu sufăr oricum din cauza hiperacidităţii – afirmă foarte multe persoane. “Cei care susţin acest lucru greşesc. Este o diferenţă între natura acidă a unui aliment şi efectul lui acidifiant sau alcalinizant. Fructele sunt acide prin natura lor. În organism, acizii din fructe creează alcalinitate, reducând hiperaciditatea”, arată prof. dr Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare.
Fructe şi legume
Specialistul nostru ne atrage atenţia asupra confuziei care se face între alimentele acide şi cele acidifiante. Această confuzie se datorează faptului că nu putem diferenţia aceste produse după gustul pe care îl au. Dacă papilele noastre gustative ne spun că un aliment este acid, acest lucru nu înseamnă că alimentul respectiv va avea efect acid şi după digestie. Pornind de la acest principiu, alimentele pot fi grupate în mai multe categorii: alimente acide, alimente acidifiante şi alimente alcaline.
Astfel, toate fructele necoapte, lămâile, portocalele, mandarinele, ananasul, kiwi, afinele, căpşunile, zmeura, murele, prunele, merele, strugurii, cireşele, roşiile se încadrează în categoria alimentelor acide. După digestie însă, acestea devin alcaline şi scad aciditatea mediului intern.
A doua categorie de alimente sunt cele acidifiante. În această categorie intră în primul rând produsele de origine animală, care au efect acidifiant asupra organismului, din cauza proteinelor conţinute. Alimente acidifiante sunt carnea de vită, de porc, de vânat, carnea de peşte, mezelurile, peştele, ouăle, brânzeturile, iaurtul, brânzeturile, untul, untura, uleiurile vegetale fierte şi întărite (margarina), cerealele rafinate, unele sortimente de pâine, unele leguminoase (soia, fasolea uscată), fructele oleaginoase (nucile, nucile de Brazilia, sâmburii de pin, seminţele de dovleac, de floarea-soarelui), zahărul rafinat, produsele de patiserie, dulceţurile pe bază de zahăr, cafeaua, ceaiul, cacaoa. Aciditatea indusă de alimentele enumerate mai sus poate fi ţinută sub control dacă mâncăm alimente alcaline: cartofi, legume verzi (salată verde, broccoli, spanac, varză, untişor), morcovi, sfeclă, napi, banane, avocado şi fructe uscate (curmale, smochine, mere, pere, caise).
Echilibru
Care trebuie să fie proporţia alimentelor acidifiante şi a celor alcaline în regimul nostru zilnic? Specialiştii spun că acest lucru depinde de profilul nostru biochimic. Unele persoane au un profil biochimic de tip alcalin, ceea ce înseamnă că pot consuma mai multe alimente acidifiante fără să aibă probleme de sănătate. Alte persoane au un profil biochimic de tip acid şi cu atât mai mult nu trebuie să facă exces de alimente acidifiante. Chiar dacă sunt acidifiante, nu putem elimina din dietă produsele de origine animală. Organismul nostru are nevoie de ele în aceeaşi măsură ca şi de fructe. Un regim dur vegetarian predispune la carenţe de fier şi vitamina B12, care se găsesc cu precădere în alimentele de origine animală.
“Nu trebuie să eliminăm unele alimente în favoarea altora. Alimentele au profiluri biochimice diferite. Oamenii – la fel. Unele persoane pot să se îndrepte spre o alimentaţie preponderent vegetariană, altele pot să consume mai multă carne, fără să aibă probleme de sănătate. Trebuie să fim atenţi cum ne simţim după ce am mâncat ceva. Dacă nu ne simţim bine după masă este posibil să fi mâncat un aliment care a modificat echilibrul acido-bazic al organismului”, explică prof. dr Gheorghe Mencinicopschi.
Ce este pH-ul?
Aciditatea şi alcalinitatea sau echilibrul acido-bazic se măsoară în pH, o scală de valori între 0 şi 14. “Reacţiile metabolice, la nivel celular, nu pot avea loc decât într-un mediu în care acizii şi bazele se află în echilibru. La omul sănătos, pH-ul mediului intern al sângelui este 7,46. Sub 7,4 până la 7 vorbim despre acidoză. Peste 7,46 vorbim de mediu alcalin, de alcalinizare. Doar la valoarea 7,46 a pH-ului ne bucurăm de o sănătate de fier, iar organele noastre interne funcţionează corect”, continuă specialistul nostru. Efectele dezechilibrului pH-ului sunt numeroase: de la aciditate gastrică însoţită de reflux gastroesofagian, dureri stomacale, gastrite, ulcere până la predispoziţie la alergii, imunitate scăzută, dureri de cap, piele uscată, osteoporoză, artrită.
FEMEILE. Prin natura lor, femeile au un profil biochimic de tip acid. De aceea, dieta lor trebuie să fie mai bogată în alimente alcaline. Mediul intern preponderent acid favorizează atacurile microbilor, virusurilor, bacteriilor. pH-ul acid face organismul femeilor mai vulnerabil. Acestea sunt predispuse la osteoporoză tocmai din cauza pH-ului acid. Calciul din organism este cel care luptă cu pH-ul acid. În timpul ciclului însă, femeile pierd mai multe săruri minerale, inclusiv calciu, decât în mod obişnuit. În lipsa calciului care luptă cu pH-ul acid, organismul extrage acest mineral din sistemul osos, pentru echilibrarea acidităţii şi alcalinităţii. Astfel că primele semne de boală apar la nivelul sistemului osos. În timp însă creşte predispoziţia la boli renale, cardiovasculare, îmbătrânire precoce şi chiar cancer.
Sfatul medicului
“Omul modern trăieşte în acidoză. Mediul poluat, fumatul, lipsa de activitate fizică şi de mişcare în aer liber provoacă acidoză, lipsa de oxigenare a mediului intern şi a ţesuturilor. Despre dietă nici nu mai vorbim. Mezelurile, produsele din carne, produsele fast-food sunt caracteristice dietei moderne. Aceste produse au o capacitate acidifiantă mai mare decât în mod normal, pentru că mai conţin şi aditivi alimentari. În general, toţi am început să trăim în acidoză, de aceea este recomandat să mâncăm multe fructe şi legume. Acestea sunt singurele care alcalinizează mediul intern. Atenţie la fructele uscate! În mod natural, acestea sunt alcalinizante. Dacă au urme de conservanţi cu sulf, fructele uscate devin acidifiante”, ne spune prof. dr Gheorghe Mencinicopschi.
