Mai puţin cunoscut este faptul că starea de bine nu este influenţată doar de evenimentele din viaţa noastră, ci şi de alimentele pe care le consumăm.
Ni se întîmplă tuturor să avem din cînd în cînd zile mai proaste, în care nimic nu ne poate binedispune. Mai puţin cunoscut este faptul că starea de bine nu este influenţată doar de evenimentele din viaţa noastră, ci şi de alimentele pe care le consumăm. Funcţionarea sistemului nervos, combaterea stresului şi buna dispoziţie depind în mare măsură de alimentaţie. Efectul cel mai puternic asupra centrilor plăcerii din creier îl au bananele, îndeosebi cele coapte. Ele conţin triptofan, substanţă care stimulează secreţia de serotonină, supranumită şi “hormon al fericirii”. Bananele sînt de asemenea o sursă bogată în vitamine precum A, C, E, B1 sau B2 şi în minerale precum fierul, sodiul, potasiul, magneziul, calciul şi fosforul. Ele reechilibrează sistemul nervos şi înlătură stresul, depresia, astenia sau suprasolicitarea nervoasă. Sînt motivele pentru care bananele au fost numite “fructele fericirii”.
Ciocolată amăruie
Şi ciocolata neagră conţine un precursor de serotonină care are efect neurostimulator şi antidepresiv. Pentru a ne bucura de aceste efecte, trebuie să alegem doar ciocolata amăruie, cu un conţinut de minimum 70% cacao şi nu înlocuitori de unt de cacao, atrage atenţia prof. dr Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare. Datorită efectelor benefice ale produselor pe bază de cacao, unii specialişti susţin chiar că ele pot înlocui antidepresivele uşoare. Însă atît bananele, cît şi ciocolata trebuie consumate cu prudenţă de diabetici, fiindcă au un conţinut ridicat de zahăr. Supraponderalii şi obezii, persoanele cu probleme renale, cu tulburări neuropsihice, copiii hiperactivi trebuie de asemenea să consume cu moderaţie aceste două alimente.
Prunele, ca de altfel toate fructele de sezon, contribuie la starea noastră de bine. Ele conţin potasiu, care compensează excesul de sodiu din dieta modernă şi are un efect calmant, explică specialistul. Nucile, migdalele sînt şi ele sursă de bună dispoziţie, însă numai dacă nu sînt prăjite şi sărate. Carnea slabă şi unele organe precum inimile de pui au acelaşi efect asupra creierului. Ele conţin aminoacizi care intervin în metabolismul biosintezei serotoninei, explică prof. dr Gheorghe Mencinicopschi. Un alt aliment care stimulează sistemul nervos şi înlătură stresul este îngheţata. Aceste efecte se datorează triptofanului, o substanţă prezentă în lapte şi frişcă, ce participă la producerea serotoninei şi acţionează asupra centrilor plăcerii din creier.