Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În anii care urmează, copiii vor ajunge să mănânce snacksuri, cu precădere chipsuri, de patru ori pe zi. Ciorbele, supele, tocăniţele, prăjiturile de casă vor fi înlocuite cu pufuleţi, gumă de mestecat, bomboane, chipsuri sau popcorn. Acestea au foarte multe calorii şi nu-i aduc copilului nici una dintre vitaminele şi mineralele necesare unei creşteri normale. De asemenea, conţin grăsimi modificate prin procedee chimice şi zaharuri rafinate care îmbolnăvesc pancreasul. Combinarea lor duce la apariţia acrilamidei, substanţă cancerigenă, ce se află mai ales în chipsuri. Părinţii din ce în ce mai ocupaţi, ambalajele mereu atrăgătoare, aditivii alimentari care îi fac dependenţi şi reclamele agresive sunt doar câteva dintre motivele alimentaţiei haotice pe care o au copiii. Specialiştii în nutriţie atrag atenţia că starea de sănătate a populaţiei se va agrava, având în vedere că boli ca obezitatea, cancerul, hipertensiunea, statusul proinflamator sistemic, diabetul vor apărea la vârste din ce în ce mai fragede. Ba mai mult decât atât, copiii se vor naşte deja bolnavi din cauza alimentaţiei deficitare pe care mamele o au încă din copilărie.
În anii care urmează, copiii vor ajunge să mănânce snacksuri, cu precădere chipsuri, de patru ori pe zi. Ciorbele, supele, tocăniţele, prăjiturile de casă vor fi înlocuite cu pufuleţi, gumă de mestecat, bomboane, chipsuri sau popcorn. Acestea au foarte multe calorii şi nu-i aduc copilului nici una dintre vitaminele şi mineralele necesare unei creşteri normale. De asemenea, conţin grăsimi modificate prin procedee chimice şi zaharuri rafinate care îmbolnăvesc pancreasul. Combinarea lor duce la apariţia acrilamidei, substanţă cancerigenă, ce se află mai ales în chipsuri. Părinţii din ce în ce mai ocupaţi, ambalajele mereu atrăgătoare, aditivii alimentari care îi fac dependenţi şi reclamele agresive sunt doar câteva dintre motivele alimentaţiei haotice pe care o au copiii. Specialiştii în nutriţie atrag atenţia că starea de sănătate a populaţiei se va agrava, având în vedere că boli ca obezitatea, cancerul, hipertensiunea, statusul proinflamator sistemic, diabetul vor apărea la vârste din ce în ce mai fragede. Ba mai mult decât atât, copiii se vor naşte deja bolnavi din cauza alimentaţiei deficitare pe care mamele o au încă din copilărie.
O dată cu aprobarea Legii nr. 123/2008, care priveşte alimentaţia sănătoasă în unităţile de învăţământ preuniversitar, medicii, în special nutriţioniştii din ţara noastră speră ca elevii să nu mai consume produse care să le pună în pericol sănătatea, mai ales că bolile ce pot apărea din cauza consumului acestora pot fi uneori fatale. Acest lucru îl arată şi ultimele studii ce au fost făcute legat de produsele tip snacks, pe care le preferă atât copiii, cât şi adolescenţii din ce în ce mai des, uneori chiar în locul meselor principale.
Unul dintre aceste studii este unul realizat de NPD Group din Statele Unite ale Americii, care arată că percepţia în ceea ce priveşte consumul de produse de tip snacks s-a schimbat dramatic în ultimii ani, majoritatea copiilor şi adolescenţilor optând pentru aceste tipuri de alimente între mesele obişnuite sau chiar pentru înlocuirea acestora. Preferatele copiilor sunt cele pe bază de cartofi, în special chipsurile, consumate mai ales de copii fie la micul dejun, fie ca desert după prima masă a zilei.
SNACKSURILE, MAI MULT DECÂT GUSTARE
Rezultatele cercetării le-au dat idei producătorilor, acum ei putând adopta o politică pentru a-şi mări şi mai mult vânzările. Ei sunt încurajaţi de faptul că, tot conform sondajului, consumatorii cred că astfel de produse le oferă o energie mai mare faţă de alimentele pe care le consumă în mod normal la o masă în timpul zilei şi nu intenţionează să renunţe la astfel de obiceiuri.
Vicepreşedintele NPD şi totodată, unul dintre autorii studiului, a punctat că, dacă în urmă cu câteva generaţii majoritatea americanilor erau de părere că trebuie să evite snacksurile în totalitate, în ziua de astăzi, aceste tipuri de produse reprezintă cea mai simplă modalitate de a servi o masă rapidă şi fără a depune prea mult efort în a o pregăti, de cele mai multe ori putând fi considerată chiar a patra masă a zilei. Acesta a oferit şi un procentaj care ar trebui să ne sperie, dezvăluind că 31% din populaţia planetei face această greşeală care le poate pune capăt vieţii.
El mai atrage un semnal de alarmă asupra faptului că micuţii nu mai ţin deloc cont de sfaturile părinţilor în ceea ce priveşte alimentaţia, mai mult chiar, se ascund de aceştia pentru a putea consuma alimente nocive.
Fructele ocupă şi ele un loc în topul produselor preferate de copii, însă unul nesemnificativ. În schimb, în locurile fruntaşe stau prăjiturile, bomboanele sau guma de mestecat, iar pe primul loc, chipsurile.
Din sondaj a rezultat că până în 2017 numărul copiilor care consumă produse nesănătoase va creşte dramatic, mai ales că nici adulţii nu sunt cel mai bun exemplu pentru aceştia şi deci micuţii nu au pe cineva alături care să îi îndrume în permanenţă şi să le ofere o educaţie serioasă în acest sens. Astfel, un meniu pentru un copil arăta cam aşa: dimineaţa, la prânz şi seara chipsuri. În mai puţin de un deceniu, copiii vor avea patru mese pe zi reprezentând chipsuri sau alte produse de tip snacks.
BOLILE CIVILIZAŢIEI
Unul dintre institutele de profil din SUA atrage atenţia asupra lipsei acute de informare a părinţilor, dar şi a numeroaselor boli de care micuţii se pot îmbolnăvi de pe urma consumului de chipsuri. Obezitatea, de exemplu, este una din cele mai grave, care îi poate împiedica pe copii chiar să se integreze în societate.
Medicul Maria-Mihaela Mihu, de la Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii Marie Currie, atrage atenţia asupra faptului că această boală este în plină dezvoltare la noi în ţară, ca urmare a consumului de snacksuri. Însă, conform spuselor acesteia, mai pot apărea şi boli precum gastritele cronice, care nu se pot vindeca, pacienţii fiind nevoiţi să îndure toată viaţa această maladie. Boala se manifestă prin anemie şi, uneori, depresie. Care este cauza principală a apariţiei lor? Numărul foarte mare de aditivi alimentari pe care producătorii îi pun în compoziţia produselor, dar şi amestecul de grăsimi cu zaharuri, care, combinate duc la apariţia acrilamidei, o substanţă cancerigenă.
De aceeaşi părere este şi profesorul Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare. Acesta trage un semnal de alarmă că, dacă situaţia se va menţine aşa, cu siguranţă vom avea mai mulţi suferinzi de boli ale civilizaţiei, de exemplu, status proinflamatot sistemic, hipertensiune, diabet de tip 2, cancer sau boli neurodegenerative. Lucrurile sunt cu atât mai grave, cu cât maladiile apar la vârste tot mai fragede. De exemplu, ateroscleroza îşi poate face apariţia chiar la naşterea bebeluşului, iar cancerul de la doi ani. Nu mai este nevoie să menţionăm că aceste boli le pot schimba radical vieţile copiilor, putându-i chiar împiedica să aibă o viaţă normală.
Specialistul nostru nu este deloc optimist în ceea ce priveşte evoluţia lucrurilor, el crezând că viitorul nu arată prea bine. El avertizează că aceste tipuri de produse conţin grăsimi cu acizi graşi în poziţii nenaturale, margarina, care este cancerigenă. De asemenea, mai atrage atenţia asupra faptului că grăsimile şi zaharurile sunt adevărate bombe pentru alimentaţia copiilor, putându-le distruge stomacul. Ele au o valoare energetică neobişnuită pentru specia umană. Mencinicopschi atrage atenţia că din cauza acestui tip de alimentaţie copiii devin bolnavi chiar din interiorul mamei.
STATISTICI
Consumul de snacksuri a crescut foarte mult, iar previziunile nu sunt deloc pozitive, arată o statistică realizată între anii 1996 şi 2002. Conform datelor, acesta va creşte cu 14% până în 2017. Datele fac referire în special la copii care au vârste de până la 12 ani, care, de cele mai multe ori cresc îngrijiţi de bone, părinţii neavând timp să le supravegheze alimentaţia deoarece sunt mult ocupaţi cu cariera. Astfel, micuţii au libertate aproape totală în a decide ce consumă, mai ales că unele bone, în ideea de a "scăpa" de ei, îi răsfaţă cu tot felul de dulciuri. Ideea este susţinută şi de Tătăranu Nicolae, preşedintele Asociaţiei Părinţilor Bucureşti, care este de părere că educaţia preparentală este cea mai importantă, viitoarele mămici trebuind să fie sfătuite încă din timpul sarcinii cum ar fi indicat să îşi educe bebeluşul din punct de vedere nutritiv, ceea ce "este o mică parte dintr-un conglomerat mare".
