x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Viaţă sănătoasă Trup, minte, suflet Cum îți influențează personalitatea preferințele pentru antrenamentele fizice

Cum îți influențează personalitatea preferințele pentru antrenamentele fizice

de Vali Deaconescu    |    27 Iul 2025   •   16:00
Cum îți influențează personalitatea preferințele pentru antrenamentele fizice
Sursa foto: Hepta

Un studiu recent realizat în Marea Britanie arată că personalitatea joacă un rol cheie în alegerea tipului de antrenament preferat și în cât de mult ne bucurăm de exercițiile fizice. Descoperirile ar putea ajuta la dezvoltarea unor programe personalizate de fitness care să sporească motivația și reducerea stresului.

Personalitatea îți poate spune ce tip de exerciții îți plac mai mult

Adoptarea unui nou obicei este dificilă – iar în cazul sportului, provocarea este și mai mare. Dar un nou studiu publicat în revista Frontiers in Psychology vine cu o perspectivă interesantă: antrenamentele pot deveni mai ușor de integrat în viața noastră dacă sunt adaptate tipului de personalitate.

Cum a fost realizat studiul

Cercetătorii britanici au recrutat inițial 132 de participanți din rândul populației generale, dintre care 86 au finalizat întregul protocol de studiu. Participanții au completat mai întâi un chestionar online care a inclus date demografice, Scala de Percepție a Stresului (PSS-10) și o versiune scurtată a Inventarului Big Five (BFI-10), care măsoară cinci trăsături fundamentale de personalitate: extraversiune, amabilitate, conștiinciozitate, stabilitate emoțională și deschidere către experiențe.

Stabilitatea emoțională este opusul trăsăturii numite neuroticism. Persoanele cu scoruri mari la stabilitate emoțională sunt, în general, mai calme și mai rezistente în fața stresului, în timp ce cele cu scoruri scăzute tind să fie mai anxioase, iritabile și reactive emoțional.

 

Cele cinci trăsături analizate au fost:

  • Extraversiunea

  • Agreabilitatea

  • Conștiinciozitatea

  • Stabilitatea emoțională (opusul neuroticismului)

  • Deschiderea către nou

După evaluarea psihologică, participanții au fost supuși unor teste de fitness în laborator: compoziție corporală, flotări, planșă (plank), sărituri pe loc și testări de rezistență aerobică pe bicicletă, inclusiv o probă de efort maxim (VO2peak). Fiecare sesiune era evaluată pe o scală de la 1 la 7, în funcție de cât de plăcută a fost.

Ulterior, participanții au fost împărțiți în două grupuri:

  • Grupul de control, care a urmat doar exerciții ușoare de stretching.

  • Grupul de intervenție, care a urmat un program acasă de opt săptămâni cu ciclism la trei intensități diferite și antrenamente de forță cu greutatea corpului.

Ce s-a descoperit?

Înainte de intervenție:

  • Extravertiții aveau un VO2peak mai mare și un randament mai bun la efort intens.

  • Conștiincioșii erau mai activi fizic, aveau un procent mai mic de grăsime corporală și performanțe mai bune la flotări și plank.

  • Neuroticii prezentau o recuperare mai lentă a pulsului după efort, indiferent de nivelul de fitness.

Preferințele pentru intensitate:

  • Cei cu neuroticism ridicat au declarat că le-au displăcut sesiunile ușoare și moderate.

  • Extravertiții s-au bucurat mai mult de testele VO2peak și de sesiunile HIIT (antrenament cu intervale de intensitate ridicată).

  • Cei cu deschidere către nou și agreabilitate au preferat antrenamentele de intensitate scăzută și de durată mai mare.

Participare și motivație:

  • Persoanele cu neuroticism ridicat au fost mai puțin implicate în înregistrarea datelor de antrenament.

  • Extravertiții au fost mai puțin predispuși să revină la testările finale.

  • Cei cu deschidere către nou au avut cea mai bună rată de revenire la evaluarea de final.

Rezultatele intervenției:

  • Doar cei cu scoruri mari la neuroticism au raportat o reducere a stresului după cele 8 săptămâni.

  • Toți participanții din grupul de intervenție au înregistrat progrese semnificative la VO2peak, putere maximă, flotări și durată a plank-ului.

  • Conștiincioșii au avut îmbunătățiri mai modeste în performanțele de vârf.

  • Extravertiții au crescut mai mult în intensitate și efort susținut, măsurat prin RERpeak.

Ce înseamnă toate acestea pentru tine?

Aceste descoperiri subliniază importanța personalizării antrenamentului fizic în funcție de trăsăturile psihologice:

  • Dacă ești extravertit sau neurotic, s-ar putea să te simți mai bine cu antrenamentele intense, de tip HIIT.

  • Dacă ești conștiincios, probabil ești motivat de obiective și beneficii pe termen lung, așa că un program disciplinat (cum ar fi antrenamentele pentru un maraton) ți se va potrivi.

  • Dacă ai o personalitate deschisă, explorează diverse tipuri de activități și nu te teme să încerci ceva nou.

Ce poți face concret?

  • Dacă îți place să fii în echipă, înscrie-te la clase de grup, antrenamente colective sau cluburi sportive.

  • Dacă preferi să fii independent, antrenamentele individuale sau cu un antrenor personal ți se potrivesc mai bine.

  • Nu este nevoie să atingi imediat pragurile recomandate (150 de minute de mișcare moderată pe săptămână). Orice mișcare contează, chiar și în doze mici, și îți poate aduce beneficii.

Personalitatea ta îți poate indica nu doar ce fel de activitate fizică ai putea prefera, ci și ce te-ar ajuta să te ții de un program de mișcare. În loc să te forțezi să urmezi trenduri care nu ți se potrivesc, găsește forma de mișcare care te face să te simți bine. Așa vei transforma sportul dintr-o obligație într-un obicei plăcut și sustenabil, potrivit Eating Well.

×