PRO ŞI CONTRA ● Dieta carnivoră provoacă gută şi obezitate
Proteinele sunt esenţiale în dietă la orice vârstă, deoarece intră în componenţa musculaturii şi constituie un element de bază în menţinerea imunităţii. Cu toate acestea, principiul "ce-i prea mult strică" funcţionează şi în cazul proteinelor.
Proteinele sunt esenţiale în dietă la orice vârstă, deoarece intră în componenţa musculaturii şi constituie un element de bază în menţinerea imunităţii. Cu toate acestea, principiul "ce-i prea mult strică" funcţionează şi în cazul proteinelor.
PRO ŞI CONTRA ● Dieta carnivoră provoacă gută şi obezitate
Proteinele sunt esenţiale în dietă la orice vârstă, deoarece intră în componenţa musculaturii şi constituie un element de bază în menţinerea imunităţii. Cu toate acestea, principiul "ce-i prea mult strică" funcţionează şi în cazul proteinelor.
O persoană sănătoasă trebuie să consume 0,8-1 g de proteine pe kilogram corp pe zi. Altfel spus, un adult cu o greutate de 70 de kilograme are nevoie de un aport zilnic de aproximativ 70 g de proteine. Din aceste 70 g de proteine, jumătate trebuie să provină din alimente de origine animală (carne, lactate, ouă) şi jumătate din alimente de origine vegetală (mazăre, fasole, soia, alune, nuci). În perioada de creştere, copiilor le este necesar un aport sporit de proteine – până la 2 g pe kilogram corp pe zi. Acest lucru este valabil şi în cazul persoanelor care depun efort fizic intens, al femeilor însărcinate sau care alăptează.
O dietă săracă în proteine are drept consecinţe afectarea celulelor nervoase, întârzierea creşterii în cazul copiilor, tulburări hormonale, anemie, cicatrizarea lentă a rănilor. "Pe termen lung, carenţa de proteine provoacă retenţie de apă şi umflarea excesivă a stomacului, aşa cum se întâmplă în cazul copiilor subnutriţi din Africa. Proteinele conţin aminoacizi esenţiali, pe care organismul nu îi poate sintetiza. De aceea, trebuie să îi ia din alimente. Proteinele de origine animală conţin o cantitate mai mare de aminoacizi decât cele vegetale", arată prof. dr Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare.
EXCESE. Nu avem voie să exagerăm cu proteinele de origine animală, în special carne. În timp, dieta preponderent carnivoră poate provoca gută şi chiar obezitate. Pentru a ne asigura necesarul zilnic de proteine nu e neapărat nevoie să mâncăm carne de porc. Carnea albă – peşte, pui, curcan – conţine mai multe proteine şi mai puţine grăsimi decât carnea roşie (de porc, de vită, de miel). De asemenea, proteine valoroase ne furnizează oul sau lactatele. Un ou fiert tare ne furnizează 8 g de proteine şi nici nu îngraşă, iar un iaurt (150 ml) – 7 g. Pentru scurt timp, în post, proteinele animale pot fi înlocuite cu proteine vegetale. O porţie de fasole (100 g) conţine 23 g de proteine, 100 g alune – 25 g de proteine, aceeaşi cantitate de nuci – 21 g, migdalele – 20 g.
Proteinele sunt esenţiale în dietă la orice vârstă, deoarece intră în componenţa musculaturii şi constituie un element de bază în menţinerea imunităţii. Cu toate acestea, principiul "ce-i prea mult strică" funcţionează şi în cazul proteinelor.
O persoană sănătoasă trebuie să consume 0,8-1 g de proteine pe kilogram corp pe zi. Altfel spus, un adult cu o greutate de 70 de kilograme are nevoie de un aport zilnic de aproximativ 70 g de proteine. Din aceste 70 g de proteine, jumătate trebuie să provină din alimente de origine animală (carne, lactate, ouă) şi jumătate din alimente de origine vegetală (mazăre, fasole, soia, alune, nuci). În perioada de creştere, copiilor le este necesar un aport sporit de proteine – până la 2 g pe kilogram corp pe zi. Acest lucru este valabil şi în cazul persoanelor care depun efort fizic intens, al femeilor însărcinate sau care alăptează.
O dietă săracă în proteine are drept consecinţe afectarea celulelor nervoase, întârzierea creşterii în cazul copiilor, tulburări hormonale, anemie, cicatrizarea lentă a rănilor. "Pe termen lung, carenţa de proteine provoacă retenţie de apă şi umflarea excesivă a stomacului, aşa cum se întâmplă în cazul copiilor subnutriţi din Africa. Proteinele conţin aminoacizi esenţiali, pe care organismul nu îi poate sintetiza. De aceea, trebuie să îi ia din alimente. Proteinele de origine animală conţin o cantitate mai mare de aminoacizi decât cele vegetale", arată prof. dr Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare.
EXCESE. Nu avem voie să exagerăm cu proteinele de origine animală, în special carne. În timp, dieta preponderent carnivoră poate provoca gută şi chiar obezitate. Pentru a ne asigura necesarul zilnic de proteine nu e neapărat nevoie să mâncăm carne de porc. Carnea albă – peşte, pui, curcan – conţine mai multe proteine şi mai puţine grăsimi decât carnea roşie (de porc, de vită, de miel). De asemenea, proteine valoroase ne furnizează oul sau lactatele. Un ou fiert tare ne furnizează 8 g de proteine şi nici nu îngraşă, iar un iaurt (150 ml) – 7 g. Pentru scurt timp, în post, proteinele animale pot fi înlocuite cu proteine vegetale. O porţie de fasole (100 g) conţine 23 g de proteine, 100 g alune – 25 g de proteine, aceeaşi cantitate de nuci – 21 g, migdalele – 20 g.
Atenţie!
"Un aport excesiv de proteine favorizează eliminarea calciului din oase. Dieta bogată în carne provoacă acidifierea mediului intern şi dislocarea unor cantităţi mari de calciu din oase. De aceea, excesul de proteine predispune la osteoporoză", ne atrage atenţia prof. dr Mencinicopschi. Specialistul nostru ne avertizează şi asupra asocierii alimentelor bogate în carbohidraţi cu cele bogate în proteine – respectiv cartofi şi carne. O asemenea masă provoacă tulburări digestive.
Surse
- Alune de pământ 25
- Carne de curcan 24,5
- Fasole boabe 23
- Macrou 22
- Nuci 21
- Carne de vacă slabă 20,4
- Carne de pui 20,1
- Migdale 20
- Măsline negre 20
- Telemea de vacă 19,4
- Lapte de vacă 3,5
- Iaurt 3,2
Citește pe Antena3.ro