Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Un nou studiu realizat de cercetători de la Universitatea Johns Hopkins, citat de Scientific American, arată că oboseala mentală nu înseamnă doar senzația de epuizare, ci produce schimbări concrete în modul în care creierul evaluează efortul și recompensa.
De ce alegem cea mai ușoară soluție?
Cercetarea oferă o posibilă explicație pentru un fenomen frecvent întâlnit în viața de zi cu zi: după o zi solicitantă, oamenii tind să aleagă soluția mai ușoară, chiar dacă aceasta nu este cea mai avantajoasă pe termen lung.
În cadrul studiului, 28 de voluntari au fost monitorizați prin imagistică prin rezonanță magnetică funcțională (fMRI) în timp ce efectuau sarcini care le solicitau intens memoria și atenția. După această etapă, participanții au fost puși să aleagă între o sarcină simplă, pentru care primeau o recompensă financiară mai mică, și una mai dificilă, dar cu un câștig mai mare.
Rezultatele au arătat că, pe măsură ce oboseala cognitivă creștea, participanții deveneau tot mai puțin dispuși să depună un efort suplimentar și preferau varianta mai ușoară, chiar dacă recompensa era mai mică. Potrivit cercetătorilor, epuizarea mentală afectează motivația de a investi energie într-o activitate, chiar și atunci când beneficiul ar putea justifica efortul.
Citește și Cum influențează mintea longevitatea
Analiza activității cerebrale a evidențiat o comunicare mai intensă între două regiuni importante ale creierului: cortexul prefrontal dorsolateral, implicat în planificare și luarea deciziilor, și insula anterioară dreaptă, o zonă care monitorizează starea internă a organismului, inclusiv senzația de oboseală.
Cercetătorii au observat că, atunci când semnalele dintre aceste regiuni deveneau mai puternice, participanții erau mai puțin dispuși să aleagă sarcini dificile. Mecanismul pare să funcționeze ca un sistem de protecție prin care creierul decide dacă recompensa obținută merită consumul suplimentar de energie.
Descoperirea ar putea avea implicații importante în înțelegerea unor afecțiuni în care oboseala cognitivă reprezintă un simptom major, precum depresia, sindromul „long COVID” sau scleroza multiplă. Cercetătorii consideră că, în aceste cazuri, semnalele asociate epuizării ar putea fi amplificate, afectând capacitatea oamenilor de a lua decizii și de a desfășura activități solicitante.
Când oboseala devine un avantaj
Pe termen lung, identificarea circuitelor cerebrale implicate în apariția oboselii mentale ar putea contribui la dezvoltarea unor terapii menite să reducă efectele acesteia.
Specialiștii atrag însă atenția că mecanismul are și o funcție benefică. Tendința de a evita efortul atunci când resursele sunt limitate ajută organismul să nu consume mai multă energie decât poate susține. Problema apare atunci când această reacție ne determină să evităm activități care ne-ar putea îmbunătăți starea, precum mișcarea, o plimbare sau pregătirea unei mese sănătoase.
Cercetări anterioare au arătat că oamenii reușesc mai ușor să depășească senzația de oboseală atunci când percep o activitate ca fiind importantă sau legată de obiective personale. Potrivit autorilor studiului, modul în care interpretăm o sarcină și atenția acordată beneficiilor pe termen lung pot influența deciziile pe care le luăm chiar și în momentele de epuizare.
Citește pe Antena3.ro
