Un sfat "gustos", care tine de cald: slaninuta cu ceapa sau cu usturoi. O combinatie delicioasa care omoara microbii si previne virozele.

E normal sa mancam mai mult atunci cand este frig? Da, spun nutritionistii. In sezonul rece, aportul caloric trebuie sa acopere energia consumata de organism pentru mentinerea temperaturii constante a corpului. In alcatuirea dietei pentru sezonul rece trebuie sa tinem seama de varsta, de activitatea desfasurata, de cat de mult timp petrecem in aer liber. Pentru asigurarea unei nutritii echilibrate si evitarea obezitatii, necesarul caloric zilnic trebuie corelat permanent cu tipul activitatii desfasurate. "Daca este vorba despre o persoana sedentara si care isi petrece majoritatea timpului in medii incalzite, atunci cel mai bine este sa isi mentina dieta de vara: alimente usoare, multe fructe si legume, altfel va iesi din iarna cu cateva kilograme in plus. Lucrurile stau cu totul altfel in cazul persoanelor obligate sa stea mai multe ore la temperaturi negative. In asemenea cazuri, dieta trebuie sa fie mai bogata din punct de vedere caloric", arata prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetari Alimentare.

MAI MULTE GRASIMI

In primul rand, pentru a nu suferi din cauza frigului trebuie sa mancam mai multe grasimi: unt, ulei de masline, lactate, carne. Grasimile sunt principalele surse de calorii (9 calorii/gram) si cele care elibereaza cea mai mare cantitate de caldura. In perioadele cu temperaturi scazute, ponderea grasimilor in dieta zilnica poate sa ajunga la 30%. In cazuri exceptionale, atunci cand stam foarte mult timp in frig, cand facem efort fizic prelungit, caloriile din grasimi pot sa depaseasca chiar 30%. "Sunt recomandate grasimile vegetale si animale de calitate. O combinatie buna intre grasimi si carbohidrati este o mancare tipic italiana: bruschetta. Este vorba despre paine din faina integrala, prajita, peste care se adauga ulei de masline, usturoi si suc de tomate. Painea prajita este o alegere foarte buna, pentru ca in ea amidonul devine mai usor de digerat", precizeaza prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi. Atentie! Daca nu facem efort fizic, dar consumam multe grasimi, suntem candidati la supraponderalitate si, in timp, la obezitate.

FARA MARGARINA

Specialistul nostru ne sfatuieste sa nu mancam in nici un caz grasimi vegetale hidrogenate si partial hidrogenate (margarina). Chiar daca ne ofera 9 calorii/gram, la fel ca si grasimile sanatoase, margarina are alte dezavantaje: predispune la aparitia bolilor cardiovasculare, a bolilor neurodegenerative, afecteaza sistemul imunitar, determina o sensibilitate mai mare la infectii, la intoxicatii si chiar la cancer.

De asemenea, e bine sa evitam grasimile si carbohidratii prajiti. Cartofii prajiti sunt foarte bogati in calorii (peste 350 de calorii/100 g), insa nu sunt deloc sanatosi. In uleiurile vegetale (de floarea-soarelui, de germeni de porumb, de sofranel) sunt generati produsi toxici, mai ales cand prajim cartofi sau carne. Pentru ca sunt sensibile la temperaturi ridicate, aceste uleiuri rancezesc foarte usor, provocand toxiinfectii alimentare. "Pentru prajirea cartofilor, mai bine folosim untura de porc sau unt decat ulei de floarea-soarelui", ne atrage atentia prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi. Daca totusi nu ne putem abtine si vrem sa prajim carne sau cartofi, nutritionistii ne recomanda sa folosim grasimi rezistente la prajire. Astfel, uleiul de palmier rezista la temperaturi de pana la 220-230 de grade Celsius, iar uleiul de masline – la 180 de grade. Uleiul de palmier are si avantajul ca nu patrunde in aliment, nu miroase, nu face fum si nu isi schimba culoarea.

PROTEINE

In sezonul rece trebuie sa nu omitem din dieta proteinele de calitate: 1 g proteine/kg corp/zi. 100 g friptura la gratar contin aproximativ 68-70 g proteine, adica necesarul zilnic al unui barbat cu o greutate de 70 kg. Iarna putem sa mancam un ou pe zi, stiut fiind ca proteina din albusul de ou este asimilata in totalitate. Proteinele nu furnizeaza prea multe calorii, insa ne ajuta sa mentinem echilibrul masei musculare, care genereaza caldura necesara in efortul de adaptare la conditiile meteo vitrege.

Sfatul medicului "In sezonul rece din meniul copiilor nu trebuie sa lipseasca fructele si legumele proaspete (mere, pere, citrice, morcovi, salata, ridichi). Fructele si legumele sunt principala sursa de vitamine si minerale necesare atat adultilor, cat si copiilor, pentru intarirea imunitatii si prevenirea infectiilor respiratorii", arata prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi. Vitamina C din citrice are un rol deosebit in producerea de anticorpi, in prevenirea si diminuarea simptomelor virozelor respiratorii atat de frecvente la varsta copilariei. Pentru intarirea imunitatii, in aceasta perioada, micutilor li se pot da, de asemenea, miere, polen si propolis. Cu o singura conditie: sa nu fie alergici la produsele stupului.

SLANINA. Cei care fac efort fizic si stau mult timp in frig pot manca slanina cu ceapa sau usturoi. "Este o combinatie foarte buna, pentru ca usturoiul si ceapa contin substante cu efect antiatero- sclerotic, care previn depunerea grasimilor pe peretii vaselor sangvine", precizeaza prof. dr. Gh. Mencinicopschi. In acelasi timp, ceapa si usturoiul contin si substante cu proprietati antiseptice, care distrug microbii de la nivelul cailor respiratorii, prevenind virozele.

CARBOHIDRATI. In sezonul rece nu trebuie uitati nici carbohidratii (fructe si legume crude). Surse bune de carbohidrati sunt si painea din faina integrala, painea neagra, pastele fainoase din grau dur, orezul. In cazul painii din faina integrala trebuie sa tinem seama de toleranta individuala, deoarece contine multe fibre alimentare (6 g/100 g). In sindromul colonului iritabil, al colitei de fermentatie, fibrele ar putea irita tubul digestiv.

STIRI

ALCOOLUL. "Sunt foarte multe persoane care beau alcool pentru a se incalzi. Tuica si vinul fiert sunt specifice acestei perioade, insa nu este bine sa facem excese. De ce nu recomand consumul de alcool? In prima faza, el este vasodilatator si da senzatia de caldura. Alcoolul insa pune la dispozitia organismului asa-numitele calorii oarbe, care nu furnizeaza energie, ci consuma vitamine pentru a fi asimilate in organism. In cantitati mari, alcoolul afecteaza sistemul nervos central, ficatul, tubul gastro-intestinal. O masa copioasa insotita de o cantitate foarte mare de alcool poate declansa o criza de pancreatita acuta, boala severa, care se lasa cu spitalizare prelungita", arata prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi. CINCI MESE. Nutritionistii ne recomanda repartizarea meselor zilnice astfel: trei mese principale (micul dejun – 30% din aportul caloric zilnic, pranzul – 30%, cina 20%) si doua gustari intre mese (cate 10% fiecare). Micul dejun si pranzul sunt cele mai importante mese ale zilei, de aceea este bine sa ne obisnuim sa nu plecam de acasa dimineata doar cu o cafea bauta in graba. Mesele din prima parte a zilei trebuie sa aiba o densitate calorica mai mare, aportul caloric scazand spre seara. Altfel, consumul de alimente cu densitate calorica ridicata in a doua parte a zilei si in absenta exercitiului fizic duce la obezitate. CANCER. Alimentele bogate in grasimi animale (ficatul, carnea grasa) cresc riscul de boli cardiovasculare. Acestea contribuie de asemenea la aparitia cancerului colorectal, a cancerului de san sau de prostata. Excesul de colesterol din aceste alimente stimuleaza sinteza de hormoni androgeni sau estrogeni, care la randul lor favorizeaza aparitia cancerului mamar sau de prostata.