… Acest lucru se numește comportament motivat de recompense, iar când găsim asemenea activități, dopamina mărește probabilitatea de a repeta acel comportament. „Implicarea în activități plăcute - sesiza neurocercetătoarea Nicole Vignola, autoarea studiului „Reprogramează-ți creierul” (Editura Lifestyle, 2025) - ne încurajează spre sarcini și comportamente care conduc la rezultate pozitive. De exemplu, dacă studiezi ca să iei note bune, sunt șanse să înveți din greu pentru viitoarele examene, știind că eforturile tale vor fi răsplătite. Sau poți cultiva pasiuni care îți aduc bucurie și satisfacție, mai ales dacă observi că sănătatea ta se îmbunătățește”.
Riscul tiparului ciclic
„Însă - avertizează Nicole Vignola -, dacă exagerăm în privința acestor comportamente motivate de recompense, ele pot crea dependență, mai ales dacă activitățile respective ne oferă satisfacții intense, precum consumul de droguri și mâncatul în exces; acest lucru poate da naștere unui tipar ciclic, nesănătos, de a căuta recompense chiar dacă acestea au efecte neplăcute. Satisfacția instantanee se referă la senzația de plăcere care apare când obținem un lucru fără a fi nevoie să așteptăm sau să facem cine știe ce efort. Ea joacă un rol semnificativ în ceea ce privește comportamentele motivate de recompense și reprezintă tendința de a acorda prioritate satisfacției de scurtă durată în detrimentul unor recompense mai substanțiale, ce necesită muncă și răbdare. Acest lucru poate avea un impact imens asupra nivelului dopaminei și a sistemului de recompense al creierului”.
Efortul e obligatoriu
Mai exact? „Satisfacția instantanee poate fi rezultatul unor activități precum navigarea în rețelele de socializare, folosirea excesivă a jocurilor video, consumul de semipreparate sau de alimente procesate și bogate în zahăr. Un alt exemplu bine-cunoscut sunt cumpărăturile dintr-un impuls de moment, chiar dacă obiectivul nostru financiar pe termen lung este să economisim pentru a ne cumpăra o casă. Niciuna dintre aceste activități nu este dăunătoare dacă e realizată cu moderație; problema este că ele produc un val rapid și intens de dopamină, care creează o senzație de plăcere în lipsa oricărui efort. Regula de bază pentru oricine, inclusiv pentru persoanele cu ADHD, este că pentru a obține o recompensă e nevoie să facem un efort. Dacă recurgem deseori la satisfacția instantanee ca să ne simțim bine, ne dăm peste cap sistemul de recompense al creierului și nivelul de dopamină”.
Desensibilizarea circuitelor din creier
Mai mult: „Motivul este că nivelul minim de dopamină necesar pentru a simți satisfacție se modifică și avem nevoie de mai multă dopamină ca să fim motivați să facem ceva. De obicei, când nivelul de dopamină este la minim, ne simțim mulțumiți cu ceea ce avem și nu suntem motivați să ne urmăm scopurile. Pentru a ne simți motivați, e necesar ca nivelul de dopamină să crească, iar asta cere efort. Problema este că dozele de dopamină ușor de obținut, de pildă în rețelele de socializare, ajung cu timpul să modifice nivelul minim de dopamină, ceea ce înseamnă că vom avea nevoie de cantități mai mari de dopamină ca să ne simțim motivați. Satisfacția instantanee ne reduce motivația și desensibilizează circuitele recompensei din creier, iar ca urmare avem nevoie de mai multă dopamină pentru a fi motivați să facem ceva”.
![]()
„Satisfacția instantanee se referă la senzația de plăcere care apare când obținem un lucru fără a fi nevoie să așteptăm sau să facem cine știe ce efort”, Nicole Vignola, neurocercetătoare
„Satisfacția instantanee ne reduce motivația și desensibilizează circuitele recompensei din creier, iar ca urmare avem nevoie de mai multă dopamină pentru a fi motivați să facem ceva”, Nicole Vignola, expert în neuroștiințe


