Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Locavorii sunt persoane care mănâncă doar alimente produse pe o rază de 160 km în jurul zonei în care locuiesc. Mişcarea locavoră a fost iniţiată de un grup de studente ecologiste din SUA, în 2005. În Europa, locavori sunt doar într-o localitate din Franţa.
Locavorii refuză alimentele aduse de la mii de kilometri în avioane, vapoare, trenuri, mijloace de transport care contribuie în acest fel la poluarea mediului înconjurător. Ei îşi propun să mănânce doar fructe, legume, carne, brânzeturi de provenienţă autohtonă, să reducă poluarea şi consumul de energie. Pe scurt, locavorii promovează produsele ecologice autohtone.
SUA, CANADA, FRANŢA
“Producătorii de alimente ecologice garantează că acestea nu
au suferit tratamente de iradiere, că nu conţin E-uri. Consumând alimente
produse în zona în care locuim avem garanţia că sunt proaspete. Una este să mănânci
fructe aduse din Spania, culese acum câteva săptămâni şi tratate cu diferiţi
conservanţi pentru a fi păstrate pe tarabă săptămâni în şir. Cu totul altceva
este să mănânci fructe de la o fermă ecologică, culese cu o zi înainte”, spune
prof. dr Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări
Alimentare.
Locavorii sunt cunoscuţi în SUA, în Canada şi, mai nou, în Franţa. În provincia canadiană Quebec există lanţuri de desfacere a produselor ecologice autohtone. O asemenea reţea a luat naştere şi în sud-vestul Franţei, în localitatea Pau. Aici, 12 asociaţii de producători aprovizionează 800 de familii cu carne, ouă, lactate, fructe şi legume de sezon. Aproximativ 90% dintre alimentele pe care le consumă cei din localitatea Pau sunt obţinute local, arată un material publicat în revista franceză L’Express. Scopul asociaţiilor de producători este ca în următorii zece ani să convingă 30% din familiile din sud-vestul Franţei să se hrănească doar cu produse autohtone.
În ţara noastră, mişcarea locavoră nu este cunoscută. Alimentele ecologice însă au din ce în ce mai mulţi adepţi. Potrivit Ministerului Agriculturii, în România, culturile bio reprezintă între 1% şi 2% din suprafaţa agricolă totală.
Cuvântul anului 2007
Termenul locavor a fost inventat în 2005 de Jessica Prentice, studentă din San Francisco. Ea şi colegele sale, militante ecologiste, au decis să cumpere doar produse alimentare de provenienţă locală. Mişcarea s-a răspândit rapid în America de Nord, astfel încât termenul a fost numit de New Oxford Dictionary “Cuvântul anului 2007”. Locavorii îşi motivează alegerea pe
site-ul lor oficial www.locavores.com: “Să mâncăm mai sănătos, să susţinem biodiversitatea şi agricultura durabilă, ecologică”. Alisa Smith şi James MacKinnon, doi canadieni, au scris în 2007 volumul “The 100 Mile Diet”, după ce timp de un an s-au hrănit doar cu alimente de provenienţă locală.
Citește pe Antena3.ro
Critici
“Unele principii ale mişcării locavore pot fi contrazise. Este bine să mâncăm produse autohtone. Însă, dacă locuim într-o zonă în care solul este sărăcit în microelemente (seleniu, zinc), legumele şi fructele nu vor conţine seleniu şi zinc. Rezultatul: un sistem imunitar slăbit şi risc sporit de boli. Un alt principiu criticabil al locavorilor: consumul exclusiv de fructe şi legume în sezon. Asta înseamnă să nu mai mâncăm fructe şi legume iarna. Chiar dacă pierd o parte dintre vitamine şi minerale, fructele şi legumele sunt bune şi în extrasezon”, arată prof. dr Mencinicopschi. Locavorii au fost criticaţi pentru izolarea în planul alimentar. De ce să nu mâncăm fasole verde din Kenya? Mai ales că prin fructe şi legume aduse din ţările sărace din Africa, de exemplu, i-am ajuta pe africani să trăiască mai bine.
