Fibrele “înghit‘‘ toxinele

Fibrele alimentare dau rapid senzaţia de saţietate şi au avantajul că nu îngraşă. De asemenea, fibrele din fructele şi legumele crude stimulează digestia, reduc nivelul colesterolului şi controlează glicemia.

Fibrele alimentare dau rapid senzaţia de saţietate şi au avantajul că nu îngraşă. De asemenea, fibrele din fructele şi legumele crude stimulează digestia, reduc nivelul colesterolului şi controlează glicemia.

 
Fibrele sînt o categorie de carbohidraţi care provin din alimentele de origine vegetală: fructe, legume, cereale. Aceşti carbohidraţi nu pot fi di­geraţi şi asimilaţi de organismul uman, însă rolul lor în menţinerea sănătăţii este esenţial: stimulează digestia, previn bolile cardiovasculare şi scad nivelul zahărului din sînge.

 
AVANTAJE. În volumul "Studiul China. Cel mai complet studiu asupra nutriţiei", dr T. Collin Campbell vorbeşte despre importanţa fibrelor alimentare în dietă: "Fibrele sînt capabile să ia apă din organism şi s-o ducă în intestine, asigurînd astfel un tran­zit intestinal normal. De asemenea, aceste fibre nedigerate absorb ca şi sugativa substanţele chimice dăunătoare care ajung în intes­tinele noastre şi care ar putea fi cancerigene. Dacă nu consumăm suficiente fibre, sîntem susceptibili a face boli care au ca punct de plecare constipaţia. Din această categorie fac parte cancerul de intestin gros, diverticuloza, hemoroizii şi venele varicoase". Rezultatele "Studiului China" au arătat că aportul crescut de fibre alimentare este asociat cu scăderea incidenţei cancerelor de rect şi de colon. De asemenea, persoanele din a căror dietă nu lipsesc fibrele au niveluri mai scăzute ale colesterolului sangvin. Fibrele alimentare sînt şi un aliat de nădejde al siluetei. Alimentele bogate în fibre - fructe, legume, cereale - calmează foamea rapid, cu un aport minim de calorii.

 
NECESAR. În medie, avem nevoie zilnic de 30-35 g fibre alimentare. Acestea pot fi asigurate cu condiţia ca din dieta noastră să nu lipsească fructele, legumele şi cerealele integrale. Potrivit nutri­ţioniştilor, cea mai mare cantitate de fibre se găseşte în coaja fructelor şi a legumelor. Printre cele mai bune surse de fibre alimentare se numără: tărîţele de grîu (40 g fibre/100 g), fasolea uscată (25 g), smochinele - 18 g, migdalele - 14 g, mazărea verde - 12 g, pătrunjelul - 9 g, spanacul - 7 g, varza - 4 g, ridichile - 3 g, ciupercile - 2,5 g, perele şi merele cu coajă - 3 g.

Alimentul (100 g)          Fibre

Tărîţe   40 g

Fasole uscată   25 g

Smochine                     18 g

Migdale                        14 g

Mazăre verde               12 g

Pîine integrală               13 g

Orez integral                 5 g

Praz                             4 g

Mere                            3 g

Căpşune                       2 g

 

Controverse

Unii nutriţionişti afirmă că un consum exagerat de fibre alimentare poate împiedica absor­b­ţia unor săruri minerale, în special a fierului. Ei susţin că fibrele s-ar putea lega de aceşti nutri­enţi şi că doar i-ar transporta prin corpul nostru, fără ca noi să fim în stare să îi digerăm. "Stu­diul China" susţine însă contra­riul. Fibrele nu constituie duş­ma­nul absorbţiei fierului, aşa cum pretind atît de mulţi cer­ce­tă­tori. Alimentele bogate în fibre sînt, de asemenea, bogate în fier, respectiv, "cu cît este mai mare aportul de fibre, cu atît este mai mare şi aportul de fier", notează doctorul Collin T. Campbell.
 

georgeta.licsandru@jurnalul.ro