FORTIFIERE - Cancerul din pâine

Excesul de fier şi acid folic poate grăbi apariţia cancerului. Cu toate acestea, în România sunt voci care susţin fortifierea universală a făinurilor, chiar dacă sunt doar câteva categorii de persoane care au nevoie de un aport suplimentar de fier şi acid folic.

Excesul de fier şi acid folic poate grăbi apariţia cancerului. Cu toate acestea, în România sunt voci care susţin fortifierea universală a făinurilor, chiar dacă sunt doar câteva categorii de persoane care au nevoie de un aport suplimentar de fier şi acid folic.

Acidul folic este o vitamină care, luată din surse naturale şi în cantităţi moderate, are efecte benefice asupra organismului. Excesul însă poate grăbi apariţia cancerului de colon, mai ales în cazul celor care sunt predispuşi la această maladie.

Cercetătorii americani de la Departamentul de Agricultură şi Nutriţie Umană au atras atenţia că nivelul de acid folic, vitamina B9, din sângele americanilor s-a dublat în urma fortifierii universale a făinurilor, se arată într-un studiu publicat în American Journal of Clinical Nutrition Cercetătorii atrag atenţia asupra faptului că, de obicei, fortifierea se face fără studii clare şi de cele mai multe ori populaţia are de suferit. Efectele excesului de acid folic sunt dintre cele mai grave. Acestea au fost demonstrate anul trecut de un grup de cercetători de la Institutul Naţional de Sănătate din SUA. Acestea susţin că acidul folic administrat în cantităţi mari duce la apariţia cancerului de colon, mai ales dacă persoanele sunt predispuse la această maladie. Mai mult, oamenii de ştiinţă pun la îndoială biodisponibilitatea acidului folic luat din suplimente. Ei sunt de părere că sursele naturale – legume verzi – sunt cele mai potrivite pentru ca vitamina B9 să aibă efectul dorit.

Copiii şi gravidele au nevoie

Fortifierea universală a făinurilor cu acid folic se face de cele mai multe ori în ţări în care defectele de tub neural au o incidenţă foarte ridicată în rândul nou-născuţilor. Prof. dr Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare, spune că această măsură se ia de cele mai multe ori în caz de cataclisme sau în cazuri extreme, pentru că aceste substanţe adăugate în alimente nu au aceeaşi biodisponibilitate ca cele ingerate pe cale naturală. Mai mult, nu toată populaţia are nevoie de ele. De cele mai multe ori, femeilor gravide li se prescrie această vitamină în primele luni de sarcină. Cu toate acestea, efectele excesului de acid folic pot fi grave, iar nutriţioniştii atrag atenţia ca înainte de luarea unei asemenea măsuri să se facă monitorizări serioase ale stării de sănătate a populaţiei. De asemenea, cercetătorii atrag atenţia asupra faptului că persoanele în vârstă trebuie să fie foarte atente la cantităţile de vitamine administrate. Cornelia Ulrich, medic la Centrul de Cercetare a Cancerelor din Seattle, precizează că "persoanele în vârstă sunt predispuse la afecţiuni ale colonului, iar acidul folic nu va face decât să le agraveze starea".

În România

Şi în ţara noastră este în dezbatere publică subiectul fortifierii universale a făinurilor cu acid folic şi fier. În acest scop, Flour Fortification Initiative FFI (Iniţiativa pentru Fortifierea Făinurilor) şi asociaţia profesională ANAMOB organizează în luna octombrie o conferinţă prin care încearcă să prezinte efectele benefice ale acestei măsuri. FFI este o reţea de organizaţii din întreaga lume care îşi propune ca până la sfârşitul anului 2008 să convingă 80% din firmele din industria de morărit şi panificaţie că fortifierea universală a făinurilor este cel mai bun lucru pe care îl pot face. În acest scop au realizat un studiu prin care arată beneficiile acestei măsuri. Cercetarea a fost sponsorizată de cea mai mare firmă producătoare de dozatoare pentru nutrienţi din lume, Bühler. Fortifierea universală este în curs de aprobare şi în Marea Britanie şi în Irlanda, iar în Suedia a fost oprită în urmă cu zece ani din cauza numeroaselor cazuri de cancer de ficat depistate în urma adaosului de fier. Numeroşi oameni din lumea medicală românească au atras atenţia că şi la noi poate surveni această problemă în cazul fortifierii universale a făinurilor cu fier şi acid folic. Chiar dacă s-au făcut studii în perioada 1991-2003 care arată anumite carenţe de fier în rândul copiilor şi al femeilor însărcinate, profesorul doctor Constantin Ionescu Târgovişte, directorul Clinicii de Diabetologie, Nutriţie şi Boli Metabolice din Bucureşti, spune că organismul nostru "şi-a alcătuit un sistem de menţinere a unei marje de siguranţă destul de mare" şi în felul acesta nu există riscuri. Mai mult, el atrage atenţia că "niciodată nu s-a dovedit că fierul acesta mineral poate corecta vreo anemie, dacă nu-i aduci, în paralel, aminoacizi esenţiali şi celelalte vitamine".

Ghidul fortifierii

ANAMOB a vrut să fie cu un pas înainte instituţiilor abilitate ale statutului şi a scos pe piaţă anul trecut un ghid pentru industria de morărit privind "fortificarea făinii", coordonat de ing. Viorel D. Marin. În acest ghid se propune adăugarea în făina de grâu a fierului şi a acidului folic, numai că încă de la început au descoperit apariţia unor probleme. Modificarea culorii făinii "poate însemna apariţia unei coloraţii verzui sau albăstrui când fierul liber interacţionează cu cerealele. Sulfatul feros anhidru (...) poate să interacţioneze cu alţi compuşi şi ingrediente folosite la fabricarea pâinii şi poate să modifice culoarea aluatului". O altă variantă sugerată de ghid sunt compuşii de fier încapsulaţi, care au în compoziţie uleiuri vegetale hidrogenate, despre care se ştie că, sunt foarte periculoase pentru sănătate, în special pentru inimă şi ficat. Problemele pot interveni, pentru că aşa cum se sugerează în ghid, costul fierului este primordial. "Se calculează conţinutul maxim de micronutrienţi pe baza restricţiilor impuse de următoarele trei criterii: cost, siguranţă şi limite tehnologice".

Fierul

Excesul de fier din alimentaţie duce la apariţia cancerului, în special la persoanele care sunt predispuse la această maladie. Cele mai multe probleme apar la cei care suferă de boli hepatice, cei cu hemocromatoză şi persoanele care suferă de thalasemie. Mai mult, este necesar să se ţină cont de faptul că fierul interacţionează cu o gamă largă de compuşi ce se regăsesc în matricea alimentară sub formă de nutrienţi sau non-nutrienţi, inactivîndu-i sau modificîndu-le activitatea biologică, cu impact imprevizibil asupra fiziologiei şi sănătăţii consumatorului.
Prof. dr. Gheroghe Mencinicopschi atrage atenţia că "în ţara noastră sarea este fortifiată universal cu iod. Fierul anorganic în aceste condiţii reacţionează cu iodul şi vitamina A, distrugîndu-le". De asemenea, specialistul spune că Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă în primul rînd ca populaţia să fie educată să consume mai multe alimente din care să îşi ia aceste vitamine şi minerale, iar dacă această măsură nu are efectele dorite să se recurgă la fortifierea universală.