Glucidele din alimente

Indexul glicemic al alimentelor a fost propus inca din anul 1981 ca un marker in ceea ce priveste raspunsul organismului nostru la glucide. Acesta se bazeaza pe un sistem care repartizeaza un numar corespunzator anumitor alimente – in special painea, pastele fainoase, cartofii (cele care contin carbohidrati).

"Indexul glicemic este acea marime care caracterizeaza raspunsul glicemic indus de o portie de 50 de grame de glucide disponibile, provenind dintr-un aliment-test", arata prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetari Alimentare.

Nivelul glucozei in sange

Indexul se bazeaza pe capacitatea alimentelor de a creste continutul de glucoza in sange. Acesta se exprima printr-un procent, fiind luata ca referinta glucoza, altfel spus, raspunsul la glucoza al pancreasului prin secretia de insulina.

Indexul glicemic este un bun parametru pentru a diferentia alimentele glucidice in functie de puterea lor hiperglicemianta. Dupa ce consumam un aliment, in functie de puterea lui glicemianta, pancreasul secreta o cantitate mai mare sau mai mica de insulina. Alimentele care contin o cantitate mare de glucide pot determina hiperinsulinemie, care este inceputul maladiei numite sindromul plurimetabolic de insulino-rezistenta. Acesta este un ansamblu de anomalii clinice si biologice asociate insulino-rezistentei. Glucoza nu poate fi consumata decat daca este transportata din exteriorul celulelor in interiorul lor. Uneori, acest transport e deficitar, ceea ce determina aparitia fenomenului de acumulare extracelulara a glucozei. Desi celula este inconjurata de combustibilul ei natural, ea nu poate sa il foloseasca, pentru ca nu poate intra in interiorul ei. Apare astfel diabetul de tip I sau diabetul de tip II.

Personalizarea dietei

"Indexul glicemic nu este insa suficient pentru a defini calitatea nutritionala a unui aliment. El descrie numai o fateta a calitatii nutritionale a alimentului si raspunsul glicemic dupa consumarea acestui aliment", ne avertizeaza prof. dr. Mencinicopschi. Pentru a avea o viata sanatoasa si o dieta echilibrata, trebuie sa consumam atat alimente care aduc aport energetic (glucide si unele lipide), cat si substante plastice (proteine si acizi grasi esentiali) si substante biologic active (vitamine, macroelemente, microelemente). Pe langa liniile generale ale dietei, fiecare dintre noi trebuie sa isi personalizeze regimul alimentar in functie de starea de sanatate.

PAINE. O persoana sanatoasa si cu un regim alimentar echilibrat poate consuma in medie 100 de grame de paine alba pe zi. Necesarul de energie al organismului poate fi completat din alte surse glucidice (fructe, legume, lapte, cereale integrale). In ceea ce priveste painea de secara, aceasta are un index glicemic scazut, pentru ca este fabricata din faina si cereale integrale. Insa trebuie sa se tina cont de toleranta individuala a fiecaruia dintre noi. Astfel, in cazul unui colon iritabil, s-ar putea ca organismul sa nu suporte o paine cu fibre alimentare in cantitati mari.

ZAHARURI. Intr-o dieta sanatoasa, glucidele trebuie sa reprezinte aproximativ 40%-50% din aportul alimentar zilnic. Sunt de preferat glucidele lente, cu index glicemic scazut, acele glucide incadrate in clasa fibrelor alimentare. "Avem nevoie si de glucide rapide, asa cum sunt glucoza sau zaharoza. Dar pentru echilibrarea glicemiei sunt necesare si fibrele alimentare continute de legumele si fructele proaspete pe care le consumam. Fibrele alimentare regleaza activitatea intestinala, de asemenea, scad nivelul colesterolului in sange", spune prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi.

CLASIFICARE. Pe baza indexului glicemic, putem sa impartim glucidele (zaharurile) in doua categorii: zaharuri rapide si zaharuri lente. Indexul glicemic al alimentelor ne permite clasificarea acestora in trei categorii: alimente cu index glicemic scazut (egal sau mai mic decat 55); index glicemic mediu (55-70); index glicemic ridicat (peste 70). Astfel, painea alba de tip bagheta are un index glicemic egal cu 95, painea de secara cu cereale – 41, orezul – 64, spaghetele – 59, cartofii fierti – 85, bananele – 52, portocalele – 42, marul – 38, para – 38, iaurtul – 30-33, laptele – 31.

AFECTIUNE. Sindromul plurimetabolic de insulino-rezistenta este intotdeauna asociat cu alte afectiuni. Printre acestea se numara obezitatea, ateroscleroza, hiperlipidemiile, polichistoza ovariana, hipertensiunea arteriala. Diabetul de tip I este un diabet juvenil, care apare adesea inaintea varstei de 20 de ani si, uneori, la putin timp dupa nastere. Acesta necesita insulina pentru supravietuire. Diabetul de maturitate sau diabetul de tip II este diabetul noninsulinodependent: boala poate fi tinuta in frau respectand o dieta cu componente glucidice cu indice glicemic scazut.

STIRI

DIVERGENTE. In lumea stiintifica nu exista un acord deplin in utilizarea indexului glicemic. Astfel, Asociatia Americana pentru Diabet considera consumul unor alimente cu index glicemic scazut drept un mijloc de reducere punctuala a hiperglicemiei, insa declara in acelasi timp ca mai trebuie facute unele cercetari pe termen lung. Pe de alta parte, Asociatia Europeana pentru Studiul Diabetului recomanda utilizarea alimentelor cu index glicemic scazut in detrimentul alimentelor cu index glicemic ridicat. INFORMARE. Un grup de specialisti de la Agentia franceza de securitate sanitara a alimentelor este de parere ca etichetele produselor cu continut bogat in glucide ar trebui sa fie usor de inteles. In acest fel, consumatorul ar fi corect informat in ceea ce priveste cantitatea de glucide pe care o consuma. Pe etichete ar trebui sa figureze: continutul de glucide pe 100 de grame de produs, in fibre alimentare si valoarea energetica exprimata in kilocalorii. In schimb, indexul glicemic nu ar trebui mentionat pe etichete. LEGUME SI FRUCTE. Timp de 20 de ani, intr-un centru oncologic din Marea Britanie au fost facute studii cu privire la tratarea cancerului, la care au luat parte peste 500.000 de persoane. Participantii au consumat frecvent fructe si legume de diferite culori, pentru ca fiecare culoare contine substante nutritive diferite. Astfel, subiectii au trebuit sa consume zilnic cate cinci fructe sau legume de culori diferite. Studiile efectuate de cercetatorii englezi au aratat ca o alimentatie bogata in legume si fructe poate preveni aparitia unor afectiuni grave.