Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Vă simţiţi foarte obosit! Durerile musculare sau articulare nu vă dau pace! La prima vedere, aceste simptome par banale şi tindem să le punem pe seama stresului.
Vă simţiţi foarte obosit! Durerile musculare sau articulare nu vă dau pace! La prima vedere, aceste simptome par banale şi tindem să le punem pe seama stresului. Totuşi, aceste simptome supărătoare pot avea o cu totul altă cauză: hiperaciditatea, ne spune nutriţionistul francez Herve Grosgogeat. Într-un interviu publicat în revista Paris Match, acesta ne atrage atenţia că hiperaciditatea demineralizează organismul prin eliminarea calciului, unul dintre factorii care luptă cu aciditatea în exces. Dacă avem o dietă săracă în calciu şi suferim de hiperaciditate, organismul extrage calciul din sistemul osos. Demineralizarea osoasă este un fenomen lent, care debutează cu banalele dureri articulare sau musculare şi evoluează încet, dar sigur către osteoporoză.
Acidifiant sau alcalin
Pentru a controla hiperaciditatea şi a evita demineralizarea osoasă, trebuie păstrat echilibrul între alimentele acidifiante şi cele alcaline. Alimentele care favorizează apariţia acidităţii sînt: carnea de vită, de porc, de vînat, peştele, mezelurile, ouăle, brînzeturile, untul, untura, margarina, cerealele rafinate, unele sortimente de pîine, soia, fasolea uscată, nucile, seminţele de dovleac, seminţele de floarea-soarelui, zahărul, produsele de patiserie, cafeaua, ceaiul, cacaoa. Aciditatea provocată de aceste alimente poate fi evitată dacă includem în dietă alimentele alcaline. În categoria alimentelor alcaline intră: cartofii, salata verde, broccoli, spanacul, varza, morcovii, sfecla, napii, bananele, curmalele, smochinele, merele, perele, lămîile.
Echilibru
“Odată asimilate de organism, alimentele acidifiante cresc aciditatea mediului intern, chiar dacă nu sînt acide la gust. Gîndiţi-vă în acest context la proteinele de origine animală (carnea, brînzeturile), la cereale! Alimentele alcaline, odată asimilate, neutralizează acididatea. Poate părea curios, dar alimentele alcaline pot avea gust acid, aşa cum sunt lămîile”, arată nutriţionistul Herve Grosgogeat. Echilibrul între alimentele acidifiante şi cele alcaline trebuie menţinut în permanenţă. Ce înseamnă acest echilibru? Nutriţionistul francez ne spune că dieta noastră trebuie să conţină aproximativ 70% alimente alcaline şi doar 30% alimente acidifiante.
În primă fază, corpul nostru poate controla aciditatea în exces. Organismul uman are capacitatea de a neutraliza aciditatea, apelînd la calciu. Dacă însă dezechilibrul dintre alimentele acidifiante şi cele alcaline este permanent, hiperaciditatea va avea consecinţe grave în timp: risc de osteoporoză, predispoziţie la boli renale, boli cardiovasculare, îmbătrînire precoce şi chiar cancer. Cele mai afectate sunt femeile. În timpul menstruaţiei, acestea pierd săruri minerale, inclusiv calciu. În lipsa calciului care luptă cu aciditatea, organismul extrage acest mineral din oase.
Citește pe Antena3.ro
După 45 de ani
Hiperaciditatea afectează de asemenea persoanele care au o dietă foarte bogată în proteine. La acestea, excesele se văd în special după 45 de ani, atunci cînd funcţia renală scade, iar excesul de acizi nu mai poate fi eliminat corespunzător. “Hiperaciditatea este un duşman silenţios, la fel ca hipertensiunea sau prediabetul, care roade încet-încet organismul. Cum poate fi detectată hiperaciditatea? Aceasta poate exista la persoanele cu dietă dezechilibrată. În stadii avansate însă poate fi depistată prin densitometrie osoasă”, arată dr Herve Grosgogeat.
În ciuda efectelor negative ale hiperacidităţii, nutriţioniştii ne sfătuiesc să nu excludem definitiv alimentele acidifiante: carnea, brînzeturile, cerealele. Totul ţine de păstrarea măsurii! Proteinele conţinute de aceste alimente au un rol important în menţinerea masei musculare şi stimularea imunităţii.
DIETĂ. Dacă medicul cunoaşte obiceiurile alimentare ale unui pacient, poate pune diagnosticul de hiperaciditate. De asemenea, aceasta poate fi depistată în laborator prin determinarea acidităţii urinei. Testul se repetă de cîteva ori pe zi, timp de mai multe zile. “În caz de hiperaciditate, pacientul este sfătuit să mănânce multe fructe şi legume, bogate în potasiu, calciu şi magneziu. Pacienţilor care refuză cele cinci fructe şi legume zilnic le recomandăm suplimentele alimentare”, arată dr Herve Grosgogeat.
CE ESTE pH-UL? Aciditatea şi alcalinitatea sau echilibrul acido-bazic se măsoară în pH, o scală de valori între 0 şi 14. “Reacţiile metabolice la nivel celular nu pot avea loc decît într-un mediu în care acizii şi bazele se află în echilibru. În cazul omului sănătos, pH-ul mediului intern al sîngelui este de 7,46. Valori mai mici de 7,4 vorbesc despre acidoză. În vreme ce valori mai mari de 7,46 înseamnă alcalinizare”, explică prof. dr Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare.
ATENŢIE! Dieta modernă se caracterizează prin consumul excesiv de mezeluri, alimente fast-food. Aceste produse cresc aciditatea şi mai mult din cauza aditivilor alimentari pe care îi conţin. “Toţi am început să trăim în acidoză, de aceea este recomandat să mîncăm multe fructe şi legume. Acestea sînt singurele care alcalinizează mediul intern”, precizează specialistul nostru. Nu numai dieta provoacă hiperaciditate, ci şi poluarea, fumatul, lipsa de mişcare în aer liber.
