Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
NOCIV ● Fructele confiate din iaurturi nu ne fac nici un bineUn iaurt cu fructe nu înseamnă întotdeauna alegerea cea mai bună dacă dorim să consumăm un produs din lapte. Din cauza zahărului şi a aditivilor alimentari pe care îi conţine, acesta poate face mai mult rău decât bine organismului nostru.
NOCIV ● Fructele confiate din iaurturi nu ne fac nici un bine
Un iaurt cu fructe nu înseamnă întotdeauna alegerea cea mai bună dacă dorim să consumăm un produs din lapte. Din cauza zahărului şi a aditivilor alimentari pe care îi conţine, acesta poate face mai mult rău decât bine organismului nostru.
Toată lumea ştie că lactatele sunt sănătoase şi ar trebui să facă parte din alimentaţia noastră zilnică. Cu toate acestea însă, nu toate alimentele din această categorie au un efect benefic asupra organismului nostru. Iaurturile cu fructe, de exemplu, conţin o serie de aditivi alimentari care nu ne fac bine. În compoziţia iaurturilor cu fructe se găsesc diverse tipuri de amidon modificat, E 1410, E 1414, E 1420, E 1404. Cel din urmă se obţine prin tratarea amidonului nativ cu agenţi de oxidare, hipoclorit de sodiu, peroxid de hidrogen, periodat de sodiu. De asemenea se poate obţine şi din plante modificate genetic. Consumul frecvent al acestui agent artificial de îngroşare nu este recomandat. Nici acidifiantul citratul de sodiu (E 331) nu ar trebui să se regăsească printre ingredientele iaurturilor de fructe, mai ales dacă ne gândim că aceste produse sunt frecvent consumate de copii. E 331 modifică echilibrul acido-bazic şi duce la apariţia de simptome, ca spasmele musculare şi tulburările cardiace. De asemenea, împiedică fixarea calciului pe oase.
ADITIVI. Guma guar (E 412) este unul dintre agenţii de îngroşare care se încadrează în categoria celor care nu sunt deloc recomandaţi pentru consumul uman şi care se găseşte în iaurtul cu fructe. El poate provoca balonări, greaţă, crampe, astm, alergii sau aczeme. Un alt efect neplăcut este interferarea cu absorbţia grăsimilor, putând astfel determina scăderea colesterolului seric. Medicii recomandă consumul cu moderaţie. Pectina E 440, un alt agent de îngroşare, în schimb, este cea mai importantă substanţă activă din măr, pentru că este un tip de zahăr cu structura micromoleculară, care în stare pură are o multitudine de întrebuinţări, de la gelatină alimentară la medicamente. În această stare serveşte la prepararea de marmelade, dulceţuri şi jeleuri, iar în producţia de medicamente este prelucrată şi oferită în farmacii sub formă de tablete. Administrată intern şi extern, mai are şi proprietatea de a reda elasticitatea ţesuturilor, de exemplu la cicatricele dure, inestetice. Caragenanul (E 407), care se găseşte de asemenea în iaurtul de fructe, nu este recomandat pentru un consum frecvent. Acesta împiedică asimilarea mineralelor şi a unor grăsimi. Un alt efect neplăcut este că poate avea acţiune laxativă, dar şi apariţia alergiilor. Cel mai grav este însă că poate provoca ulcer şi cancer.
Nicolae Hâncu, preşedintele Federaţiei Române de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice, este de părere că iaurturile cu fructe sunt o sursă de vitamine. Acestea furnizează în principal vitamina B12, iar într-o proporţie mai mică, B2. Cel mai important lucru este aportul de calciu, de aceea Hâncu ne recomandă să consumăm zilnic iaurt de orice tip, întrucât furnizează calciu într-o formă cu biodisponibilitate foarte ridicată. Acesta a opinat că aportul vitaminelor datorat fructelor şi legumelor adăugate în iaurturi nu este de luat în considerare, întrucât acestea din urmă trebuie consumate proaspete, pentru ca organismul nostru să asimileze vitaminele cât mai bine.
DIETETICE. O altă categorie a iaurturile cu fructe sunt cele dietetice. Cei care nu pot consuma zahăr au şi această opţiune. Acestea, dacă sunt consumate în mod sistematic şi semnificativ, aduc beneficii specifice sănătăţii, prin bacteriile probiotice pe care le conţin. Efectul lor este de îmbunătăţire a unor funcţii ale organismului (de exemplu, cea imunitară), care, în final, se traduce printr-o sănătate mai robustă şi o stare subiectivă mai bună.
Specialistul ne dă câteva sfaturi în privinţa îndulcitorilor sintetici: ca acesulfamul K E 950, aspartamul E 951, ciclamatul E 952 sau zaharina E 554, despre care ne-a mărturisit că numai cei care au trecut testele de verificare sunt avizaţi pentru utilizare. Cei de sinteză, consumaţi cu moderaţie, nu au efecte nocive, unii fiind chiar utili pentru diabetici sau obezi, dar trebuie consumaţi cu atenţie, întrucât pot fi dăunători dacă avem probleme de sănătate sau facem excese.
Şi cu zahărul trebuie să avem grijă, ne mărturiseşte Hâncu. În opinia sa, este un nutrient care are locul lui în alimentaţie, el fiind sursa rapidă de energie necesară organismului. Dacă îl consumăm cu moderaţie (nu depăşim 90 de grame de zaharuri pe zi), nu avem motive să ne temem. Iaurtul cu fructe conţine cam 10% zahăr adăugat, dar aduce organismului şi calciu, şi proteine, deci este evident un aliment mai complet, de preferat altor surse de glucide.
Un iaurt cu fructe nu înseamnă întotdeauna alegerea cea mai bună dacă dorim să consumăm un produs din lapte. Din cauza zahărului şi a aditivilor alimentari pe care îi conţine, acesta poate face mai mult rău decât bine organismului nostru.
Toată lumea ştie că lactatele sunt sănătoase şi ar trebui să facă parte din alimentaţia noastră zilnică. Cu toate acestea însă, nu toate alimentele din această categorie au un efect benefic asupra organismului nostru. Iaurturile cu fructe, de exemplu, conţin o serie de aditivi alimentari care nu ne fac bine. În compoziţia iaurturilor cu fructe se găsesc diverse tipuri de amidon modificat, E 1410, E 1414, E 1420, E 1404. Cel din urmă se obţine prin tratarea amidonului nativ cu agenţi de oxidare, hipoclorit de sodiu, peroxid de hidrogen, periodat de sodiu. De asemenea se poate obţine şi din plante modificate genetic. Consumul frecvent al acestui agent artificial de îngroşare nu este recomandat. Nici acidifiantul citratul de sodiu (E 331) nu ar trebui să se regăsească printre ingredientele iaurturilor de fructe, mai ales dacă ne gândim că aceste produse sunt frecvent consumate de copii. E 331 modifică echilibrul acido-bazic şi duce la apariţia de simptome, ca spasmele musculare şi tulburările cardiace. De asemenea, împiedică fixarea calciului pe oase.
ADITIVI. Guma guar (E 412) este unul dintre agenţii de îngroşare care se încadrează în categoria celor care nu sunt deloc recomandaţi pentru consumul uman şi care se găseşte în iaurtul cu fructe. El poate provoca balonări, greaţă, crampe, astm, alergii sau aczeme. Un alt efect neplăcut este interferarea cu absorbţia grăsimilor, putând astfel determina scăderea colesterolului seric. Medicii recomandă consumul cu moderaţie. Pectina E 440, un alt agent de îngroşare, în schimb, este cea mai importantă substanţă activă din măr, pentru că este un tip de zahăr cu structura micromoleculară, care în stare pură are o multitudine de întrebuinţări, de la gelatină alimentară la medicamente. În această stare serveşte la prepararea de marmelade, dulceţuri şi jeleuri, iar în producţia de medicamente este prelucrată şi oferită în farmacii sub formă de tablete. Administrată intern şi extern, mai are şi proprietatea de a reda elasticitatea ţesuturilor, de exemplu la cicatricele dure, inestetice. Caragenanul (E 407), care se găseşte de asemenea în iaurtul de fructe, nu este recomandat pentru un consum frecvent. Acesta împiedică asimilarea mineralelor şi a unor grăsimi. Un alt efect neplăcut este că poate avea acţiune laxativă, dar şi apariţia alergiilor. Cel mai grav este însă că poate provoca ulcer şi cancer.
Nicolae Hâncu, preşedintele Federaţiei Române de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice, este de părere că iaurturile cu fructe sunt o sursă de vitamine. Acestea furnizează în principal vitamina B12, iar într-o proporţie mai mică, B2. Cel mai important lucru este aportul de calciu, de aceea Hâncu ne recomandă să consumăm zilnic iaurt de orice tip, întrucât furnizează calciu într-o formă cu biodisponibilitate foarte ridicată. Acesta a opinat că aportul vitaminelor datorat fructelor şi legumelor adăugate în iaurturi nu este de luat în considerare, întrucât acestea din urmă trebuie consumate proaspete, pentru ca organismul nostru să asimileze vitaminele cât mai bine.
DIETETICE. O altă categorie a iaurturile cu fructe sunt cele dietetice. Cei care nu pot consuma zahăr au şi această opţiune. Acestea, dacă sunt consumate în mod sistematic şi semnificativ, aduc beneficii specifice sănătăţii, prin bacteriile probiotice pe care le conţin. Efectul lor este de îmbunătăţire a unor funcţii ale organismului (de exemplu, cea imunitară), care, în final, se traduce printr-o sănătate mai robustă şi o stare subiectivă mai bună.
Specialistul ne dă câteva sfaturi în privinţa îndulcitorilor sintetici: ca acesulfamul K E 950, aspartamul E 951, ciclamatul E 952 sau zaharina E 554, despre care ne-a mărturisit că numai cei care au trecut testele de verificare sunt avizaţi pentru utilizare. Cei de sinteză, consumaţi cu moderaţie, nu au efecte nocive, unii fiind chiar utili pentru diabetici sau obezi, dar trebuie consumaţi cu atenţie, întrucât pot fi dăunători dacă avem probleme de sănătate sau facem excese.
Şi cu zahărul trebuie să avem grijă, ne mărturiseşte Hâncu. În opinia sa, este un nutrient care are locul lui în alimentaţie, el fiind sursa rapidă de energie necesară organismului. Dacă îl consumăm cu moderaţie (nu depăşim 90 de grame de zaharuri pe zi), nu avem motive să ne temem. Iaurtul cu fructe conţine cam 10% zahăr adăugat, dar aduce organismului şi calciu, şi proteine, deci este evident un aliment mai complet, de preferat altor surse de glucide.
Nutriţionişti
Specialiştii în alimentaţie au păreri împărţite legate de efectele iaurturilor cu fructe asupra sănătăţii noastre. Mariana Graur, de la Societatea de Nutriţie din România, spune că iaurturile cu fructe ar trebui să facă parte din alimentaţia noastră zilnică şi că trebuie consumate în funcţie de regimul alimentar recomandat de specialist. Aceasta a subliniat faptul că produsul conţine proteine fără de care organismul nostru nu poate trăi, cum de altfel ne arată şi piramida alimentaţiei.
Nutriţionistul Mihaela Bilic recomandă consumul de lactate zilnic, însă nu şi iaurtul cu fructe sau musli, care, în opinia sa, este o capcană, deoarece are un adaos mare de zahăr, apropiindu-se de îngheţată, deşi este perceput ca un iaurt. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare, ne sfătu-ieşte să consumăm iaurturi naturale, la care să adăugăm fructe proaspete, pline de vitamine. Nu ne recomandă iaurturile cu fructe, întrucât au conservanţi care le scad valoarea biologică, iar fructele din ele sunt moarte.
Nutriţionistul Mihaela Bilic recomandă consumul de lactate zilnic, însă nu şi iaurtul cu fructe sau musli, care, în opinia sa, este o capcană, deoarece are un adaos mare de zahăr, apropiindu-se de îngheţată, deşi este perceput ca un iaurt. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare, ne sfătu-ieşte să consumăm iaurturi naturale, la care să adăugăm fructe proaspete, pline de vitamine. Nu ne recomandă iaurturile cu fructe, întrucât au conservanţi care le scad valoarea biologică, iar fructele din ele sunt moarte.
