Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Are cineva idee ce mai fac indragostitii in ziua de azi? Mai exact, unde anume fac? Si nu despre sex e vorba, ci de restul. Pai, se duc la film si la fast food, sa mai inghita un hamburger impreuna. Dar daca vor sa linga si-o-nghetata?
Pai, se duc in parc, v-ati repezi probabil sa ma lamuriti ironic, de parc-as fi cel putin o idioata salbatica, de nu iese din bucataria ei cu anii. Radeti voi, radeti, da’ sa va vad io maine poimaine cand v-o lovi indragosteala! Duceti-va voi in parcurile mari si frumoase si modernizate si, indragostiti cum sunteti, incercati sa va bucurasi ca-n copilarie de-o vata de zahar ars multicolora. Sau mergeti s-ascultati ceva muzica gratis, de la fanfarele de weekend, arvunite de bunii nostrii primari.
VEZI SA NU. In principiu suna bine. In practica, parcul nu mai e pentru plimbareti si amorezi, ci strict pentru parinti cu copii, bone cu copii, bunici cu copii si mosnegi blanzi care privesc apatici orizontul. Ceea ce pe undeva nu-i rau. Vorba aia, doar am remarcat chestiunea taman din calitate de mama cu copil. Insa o mama cu copil care a decis ca nu mai are ce cauta cu copilul in parc. Pentru ca in parc e ca la meeting. Pentru ca lumea e nebuna. Definitiv. Pentru ca parintii n-au nici un fel de educatie – sau au dat-o de mult dracului pe-aia putina pe care-o aveau – si acum isi descarca plodul pe alee si-i zic ceva de genul "du-te, mama, si cucereste lumea!'. Si micul dragalas se transforma pe loc intr-un salbatic zevzec caruia nu-i ajung aleile, bancile, copacii si care considera ca orice obiect neinsufletit sau orice vietate, om sau animal, care ii sade in cale, contrazice grav indemnul mamei si intentiile lui, astfel ca trebuie indata doborat.
NEPOTRIVIRI. Si-mi ziceam cu sotul meu asa: ca noi ca noi, ca facuram copilul. Ne-am iubit inainte, ne-am rasfatat prin parc, ne-am dragalit pe banci umbrite, ne-am stropit strengareste pe la fantani si ne-am tinut de mana pe alei. Restul a venit firesc, ca timp de copilarit frumos am avut. Dar azi, altii ce fac? Caci si dac-ar fi vreun fel de viteji si s-ar avanta in parc, garantez ca nu mai vor copii o mie de ani de-aici incolo. Pentru ca sunt lucruri si situatii cu locurile si momentele aferente. Ei bine, tinerii si indragostitii n-au ce cauta intr-un balamuc de tipete, cazaturi, triciclete, biberoane, pampers si discutii despre cum mananca si cum se culca zgatia mica…
Dar asa facem noi, romani nehaliti si nesatui si aroganti: ne doare-n cot daca vecinului ii e bine si ne doare si mai tare daca stim ca nu-i e. Da-l dracului. Si-apoi discutam mult de tot despre cum sunt tinerii lipiti de televizor si de scaunele de la mall: pai ma, grozavilor, le-am luat orice speranta ca se mai pot misca pe strazi: in tramvaie nu mai au loc de pensionari, in parcuri nu mai au loc de copii, terenuri de sport nu mai avem, ca ridicam pe ele P+4. E bine insa ca discutam si ca descoperim ca pana si dragostea poate, nu-i asa, sa fie mutata la televizor…
