Plumbul, otrava de pe fructe

Poluarea din marile oraşe işi pune amprenta zilnic asupra stării noastre de sănătate. Fără să ne dăm seama suntem nevoiţi să inhalăm substanţe care dăunează grav sănătăţii.

Poluarea din marile oraşe işi pune amprenta zilnic asupra stării noastre de sănătate. Fără să ne dăm seama suntem nevoiţi să inhalăm substanţe care dăunează grav sănătăţii. Spre exemplu, plumbul pătrunde in organism prin suspensiile provenite de pe haldele de steril, purtate de vănt sau de aerul poluat sau prin consumul de legume produse pe terenurile agricole contaminate. Trebuie spus că metalele grele işi exercită acţiunea abia după ce se acumulează in ţesuturi intr-o cantitate destul de mare, iar efectele plumbului asupra sănătăţii sunt dintre cele mai grave: apar stări de iritabilitate, oboseală, cefalee, afecţiuni articulare, renale, tulburări nervoase, digestive. De asemenea, la copiii aflaţi incă in dezvoltare apar tulburări de comportament, de auz, de văz şi chiar intărzieri in dezvoltare.

Simptome

In cazul unei intoxicaţii acute apar dureri de cap sau de stomac, apatie, perturbări ale somnului, crampe, apetit scăzut şi stări de vomă urmate de letargie, comportament bizar, pierderea coordonării musculare, pierderea conştienţei şi chiar comă. Ultimele studii efectuate in Romănia au constatat că plumbul apare ca unul dintre poluanţii frecvenţi, in cantităţi peste limitele maxime admise, in special pe fructe şi legume. Cum plumbul este invizibil, nu are gust şi nici miros, trebuie să spălăm foarte bine legumele şi fructele indiferent de unde le cumpărăm, dar mai ales dacă le achiziţionăm de la vănzătorii ambulanţi, deoarece este posibil să fie contaminate cu poluanţi proveniţi de la gazele de eşapament.

Boli

Citește pe Antena3.ro

Rezultate parțiale. Se numără ultimele voturi. Elena Lasconi l-a depășit pe Marcel Ciolacu și a trecut pe locul 2

Principalele boli provocate de expunerea la pulberile in suspensie sunt cele bronhopulmonare: bronşita acută şi cronică, precum şi afecţiunile cardiace, in special cardiopatii ischiemice. Dr Emilia Niciu, şef de secţie la Institutul de Sănătate Publică Bucureşti, a declarat că din datele Centrului Naţional pentru Organizarea şi Asigurarea Sistemului Informaţional şi Informatic in domeniul Sănătăţii, primele zece judeţe cu cea mai mare rată de imbolnăviri de cardiopatie ischemică la suta de mii de locuitori sunt, in ordine crescătoare, Alba, Hunedoara, Vălcea, Bihor, Cluj, Bucureşti, Buzău, Sibiu, Arad, Braşov. Dr Niciu a precizat că patologia din cauza poluării atmosferice ocupă un loc aparte in evaluarea impactului asupra stării de sănătate.