CE BEM, CE MĂNCĂM Â
Aspectul plăcut al desertului Alka este obţinut cu ajutorul unor aditivi alimentari. Aceştia fac prăjitura mai pufoasă, mai gustoasă şi mai nesănătoasă.
CE BEM, CE MĂNCĂM Â
Aspectul plăcut al desertului Alka este obţinut cu ajutorul unor aditivi alimentari. Aceştia fac prăjitura mai pufoasă, mai gustoasă şi mai nesănătoasă.
Arată foarte frumos. Aproape că te convinge. Numai că, inainte de a desface ambalajul, trebuie să-l citim cu atenţie. Prăjitura casei cu cacao şi fulgi de ciocolată Alka are o listă impresionantă de ingrediente: "zahăr, făină de grău, apă, praf de ouă, grăsime vegetală, sirop de glucoză, fulgi de ciocolată 4.12% (zahăr, unt de cacao, masă de cacao, lecitină din soia E 322), cacao 2,80%, zahăr brun, amidon din grău, agent de umezire: propilen glicol E 1520, glicerină E 422, agenţi de afănare: difosfat disodic E 339, bicarbonat de sodiu E 500, emulsificator: esteri poligliceridici ai acizilor graşi E 475, sare iodată, acidifiant: acid citric E 330, conservant: acid sorbic E 200, colorant alimentar: caramel E 150, agenţi de ingroşare: celuloză E 460, gume xantan E 415, arome: vanilie şi ciocolată. Conţine: făină de grău, praf de ouă, lecitină din soia. Poate conţine urme de alune şi lapte praf". Pe lăngă această enumerare mai găsim şi informaţiile nutriţionale pentru 100 de grame de prăjitură:Â valoare energetică 429 kcal/1795 kj, proteine: 5,24 g, glucide 45,1g, lipide: 24,70 g. Â
ANALIZĂ. Eticheta ne arată că prăjitura casei este un produs alimentar din categoria dulciurilor cu un profil dezechilibrat cu un exces de glucide din care majoritatea este reprezentată de zaharoză cu index glicemic foarte ridicat. Acesta este nesănătos şi foarte solicitant atăt pentru pancreasul endocrin (care produce insulina), căt şi pentru cel exocrine (care produce enzime hidrolitice). De asemenea, produsul analizat are un conţinut ridicat de grăsimi vegetale. Profesorul Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare, se intreabă care este sursa botanică din care provin grăsimile folosite şi dacă sunt manipulate prin procedee chimice. Combinaţia dintre glucide şi lipide nu este sănătoasă imprimănd şi o densitate calorică foarte ridicată prăjiturii: 429 kcal/100 g. Conţine o sursă de gluten. De asemenea, conţine o serie intreagă de aditivi alimentari: agenţi de umidificare, agenţi de afănare, coloranţi, emulficatori, gume, arome.
CONCLUZII. Specialistul ne spune că produsul nu este indicat supraponderalilor, obezilor, bolnavilor cardiovasculari, hipertensivilor, celor cu boli renale şi hepatice, celor cu status proinflamator sistemic, femeilor insărcinate şi care alăptează. Persoanele sănătoase, active, copiii il vor consuma cu moderaţie. Diabeticii il vor consuma numai cu avizul medicului curant. Este interzis bolnavilor de celiachie, din cauza conţinutului de gluten.
Propilen glicol
Aditivul alimentar E 1520 a fost introdus in folosinţă in februarie 2001, pănă atunci in Uniunea Europeană fiind interzis in industria alimentară. Pănă atunci fusese folosit foarte des in industria cosmetică pentru creme şi unguente, in produse pentru ingrijirea părului sau deodorante. Datorită gustului său plăcut, asemănător cu al glicerinei, a fost folosit şi in industria medicamentelor, mai ales la fabricarea siropurilor pentru copii. In Statele Unite ale Americii, toate medicamentele conţinănd propilen glicol au fost retrase de pe piaţă. S-a constatat că provoacă depresii sau infarturi, atunci cănd erau administrate intravenos. De asemenea, unele cosmetice conţinănd propilen glicol sunt vinovate pentru apariţia unor boli de piele. Autorităţile americane recomandă să nu se intre in contact direct cu substanţa, fiind de preferat folosirea mănuşilor. Nici acum nu poate fi folosit in industria alimentară ca atare, ci ca bază pentru alţi aditvi.Citește pe Antena3.ro