Verdeţuri contra asteniei

Stările de anxietate, nervozitatea, oboseala care apar la început de primăvară pot fi înlăturate printr-o dietă bogată în magneziu. Printre cele mai bune surse de magneziu se numără verdeţurile de primăvară.

Stările de anxietate, nervozitatea, oboseala care apar la început de primăvară pot fi înlăturate printr-o dietă bogată în magneziu. Printre cele mai bune surse de magneziu se numără verdeţurile de primăvară.

O cură cu verdeţuri de pri­măvară – spanac, păpădie, urzici, salată ver­de – ne asigură o primăvară liniş­tită, fără astenie, spun nutriţioniştii. Efectul antiastenie se datorează magneziului din compoziţia verde­ţurilor de sezon. 100 g spanac conţin 70 mg magneziu, aceeaşi cantitate de păpădie – 35 mg.

Magneziul este important, de­oarece joacă un rol deosebit în funcţionarea celulei nervoase, aceasta fiind legătura dintre acest mine­ral şi stres, stările de anxietate sau nervozitate. Lipsa magneziului din dietă provoacă stări de confuzie, insomnii, probleme de concentrare, stări depresive. Aceste simptome sunt parcă mai accentuate la început de primăvară, deoarece, în lunile de iarnă, organismul pierde din resursele energetice ca urmare a ali­men­taţiei sărace în vitamine şi minerale. Soluţia vine de la verdeţurile de sezon, care, pe lângă magneziu, conţin cantităţi importante de calciu, potasiu, vitaminele C, E, beta­ca­ro­ten. Datorită acestor elemente, sa­latele cu frunze de spa­nac, pă­pă­die, untişor şi puţin ulei de măsline au efect remineralizant şi tonifiant asupra sistemului nervos.

DIETĂ. Alte surse bune de mag­neziu sunt legumele şi fructele proaspete, cerealele integrale, lactatele, ouăle. Făina integrală de grâu conţine 120 mg magneziu/100 g; făina de soia – 250 mg, nucile – 130 mg, bananele – 130 mg, orezul integral – 50 mg. “Avem nevoie de apro­ximativ 300 mg magneziu zilnic. Necesarul de magneziu este însă destul de greu de realizat dacă dieta noastră este bogată în proteine şi grăsimi de origine animală. Abuzul de alimente grase de origine animală poate împiedica absorbţia magneziului”, avertizează prof. dr Gheor­ghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimen­tare. Magneziul este implicat de asemenea în funcţionarea muşchilor şi în stimularea imunităţii. Un stu­diu efectuat la Institutul Karolinska din Stockholm arată că o dietă bo­ga­tă în magneziu le este recomandată cu precădere fumătorilor. În cazul acestora, magneziul poate scădea tensiunea arterială şi poate preveni accidentele vasculare cerebrale.

Atenţie!

În volumul “Alimentaţia echi­li­brată a omului sănătos. Prin­cipiile dietei naturiste”, dr Pa­vel Chirilă arată că renunţa­rea la alimentele integrale este una dintre cauzele carenţelor de magneziu. “În măsura în care lip­sa magneziului este implicată în boala ischemică coronariană, trebuie să remarcăm că această patologie se leagă de alimentaţia modernă. Pâinea albă este de cinci ori mai săracă în magneziu decât cea integrală, sarea extrafină conţine de 30 de ori mai puţin din acest element chimic decât cea gemă, iar apa de la robinet este de trei ori mai săracă în magneziu decât cea de izvor”, notează dr Pavel Chirilă.

Surse

georgeta.licsandru@jurnalul.ro