Stările de anxietate, nervozitatea, oboseala care apar la început de primăvară pot fi înlăturate printr-o dietă bogată în magneziu. Printre cele mai bune surse de magneziu se numără verdeţurile de primăvară.
Stările de anxietate, nervozitatea, oboseala care apar la început de primăvară pot fi înlăturate printr-o dietă bogată în magneziu. Printre cele mai bune surse de magneziu se numără verdeţurile de primăvară.
O cură cu verdeţuri de primăvară – spanac, păpădie, urzici, salată verde – ne asigură o primăvară liniştită, fără astenie, spun nutriţioniştii. Efectul antiastenie se datorează magneziului din compoziţia verdeţurilor de sezon. 100 g spanac conţin 70 mg magneziu, aceeaşi cantitate de păpădie – 35 mg.
Magneziul este important, deoarece joacă un rol deosebit în funcţionarea celulei nervoase, aceasta fiind legătura dintre acest mineral şi stres, stările de anxietate sau nervozitate. Lipsa magneziului din dietă provoacă stări de confuzie, insomnii, probleme de concentrare, stări depresive. Aceste simptome sunt parcă mai accentuate la început de primăvară, deoarece, în lunile de iarnă, organismul pierde din resursele energetice ca urmare a alimentaţiei sărace în vitamine şi minerale. Soluţia vine de la verdeţurile de sezon, care, pe lângă magneziu, conţin cantităţi importante de calciu, potasiu, vitaminele C, E, betacaroten. Datorită acestor elemente, salatele cu frunze de spanac, păpădie, untişor şi puţin ulei de măsline au efect remineralizant şi tonifiant asupra sistemului nervos.
DIETĂ. Alte surse bune de magneziu sunt legumele şi fructele proaspete, cerealele integrale, lactatele, ouăle. Făina integrală de grâu conţine 120 mg magneziu/100 g; făina de soia – 250 mg, nucile – 130 mg, bananele – 130 mg, orezul integral – 50 mg. “Avem nevoie de aproximativ 300 mg magneziu zilnic. Necesarul de magneziu este însă destul de greu de realizat dacă dieta noastră este bogată în proteine şi grăsimi de origine animală. Abuzul de alimente grase de origine animală poate împiedica absorbţia magneziului”, avertizează prof. dr Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare. Magneziul este implicat de asemenea în funcţionarea muşchilor şi în stimularea imunităţii. Un studiu efectuat la Institutul Karolinska din Stockholm arată că o dietă bogată în magneziu le este recomandată cu precădere fumătorilor. În cazul acestora, magneziul poate scădea tensiunea arterială şi poate preveni accidentele vasculare cerebrale.
Atenţie!
În volumul “Alimentaţia echilibrată a omului sănătos. Principiile dietei naturiste”, dr Pavel Chirilă arată că renunţarea la alimentele integrale este una dintre cauzele carenţelor de magneziu. “În măsura în care lipsa magneziului este implicată în boala ischemică coronariană, trebuie să remarcăm că această patologie se leagă de alimentaţia modernă. Pâinea albă este de cinci ori mai săracă în magneziu decât cea integrală, sarea extrafină conţine de 30 de ori mai puţin din acest element chimic decât cea gemă, iar apa de la robinet este de trei ori mai săracă în magneziu decât cea de izvor”, notează dr Pavel Chirilă.
Surse
Alimentul (100 g) |
Magneziu |
Alune | 170 mg |
Nuci | 130 mg |
Făină integrală | 120 mg |
Spanac |
70 mg |
Orez integral |
50 mg |
Prune uscate | 40 mg |
Stafide |
35 mg |
Cartofi copţi |
30 mg |
Cartofi fierţi | 15
mg |
Păpădie |
35 mg |
georgeta.licsandru@jurnalul.ro