Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Populistul, izolaționistul și unul dintre cei mai vocali lideri antisistem ai lumii contemporane, Donald Trump, va deveni cel de-al 45-lea președinte al SUA, uimind o planetă care avea cu totul alte așteptări de la principalul sponsor al democrației mondiale. Șocul alegerii extravagantului orator republican, considerat până mai ieri un măscărici în cancelariile occidentale, a depășit cu mult Brexit-ul și anunță remodelarea valorilor și instituțiilor politice, așa cum le știam.
Ceea ce părea doar o variantă fantezistă a visului american, a devenit, începând de ieri, o realitate pentru mulți buimăcitoare: candidatul republican, Donald Trump, a depășit pragul de 270 de electori și a devenit cel mai puternic om al planetei. Răsfățatul miliardar american, care dădea impresia că a intrat în politică pentru a-și satisface un simplu moft, este primul președinte american care nu provine din administrație. Mai mult, el a criticat constant și vehement modul în care funcționează actualul sistem economic, politic și social din Statele Unite. Entuziasmul excesiv, felul impulsiv de comunicare și lipsa experienței politice par să fi câștigat alegerile pentru fostul star de reality show, care a mizat pe faptul că americanii s-au săturat de clasa politică tradițională, de dominația companiilor multinaționale și a elitei de pe Wall Street, în condițiile în care imaginea și fondurile uriașe de campanie ale rivalei sale, Hillary Clinton, erau asociate cu marile bănci și corporații. Asocierea cu corporațiile multinaționale și lipsa de sinceritate a discursului electoral au provocat, de altfel, o antipatie generală față de Hillary Clinton, care a avut și neșansa de a candida la încheierea unui ciclu de opt ani de președinție democrată. Într-un an în care electoratul american și votanții europeni și-au manifestat revolta față de establishment-ul politic, economia globalizată și privilegiile corporațiilor, Donald Trump a intuit valul de nemulțumire ce avea să-l propulseze la Casa Albă. El a exploatat lecția Brexitului, pedalând pe sentimentul general antisistem, într-un moment în care electoratul american se întreabă de ce creșterea economică a țării e consemnată doar pe hârtie și nu creează noi locuri de muncă. Trump a promis că va „reda măreția Americii” și va readuce pe teritoriul SUA locurile de muncă mutate în China și Mexic. Pe fondul atentatelor comise de SI în întreaga lume și a politicii „ușilor deschise” față de refugiații sirieni, promovată de actualul președinte, Barack Obama, o altă carte câștigătoare trasă de Trump a fost sentimentul antiimigrație. El a spus că va opri valul de refugiați musulmani, declarându-le război atât acestora, cât și celor aflați deja pe teritoriul SUA. Ales la exact 27 de ani de la dărâmarea Zidului Berlinului, Trump a mai promis că va înălța un zid la granița dintre SUA și Mexic, pentru a opri valul de imigranți mexicani.
Guvernare cu necunoscute
Deși, în timpul campaniei electorale, a folosit un limbaj total nediplomatic, Trump pare să fi recurs la un discurs strident, pe alocuri iresponsabil, tocmai pentru a remonta într-o manieră populistă distanța destul de mare care îl separa cu câteva luni în urmă de rivala sa democrată. Declarațiile sale privind retragerea ajutorului american din NATO sau ieșirea unilaterală din tratate internaționale „nerentabile” pentru americani sunt extrem de greu de pus în aplicare, atât din cauza mecanismelor juridice pe care le-ar declanșa, cât și a opoziției manifestate de Congres, unde, în urma alegerilor de marți, republicanii își mențin controlul în Camera Republicanilor și Senat. Considerat un „fiu adoptiv” de către republicani, Trump va fi monitorizat atent de liderii partidului, care nu par dispuși să renunțe la politica lor conservatoare, în special pe plan extern. În perspectiva alegerilor din Franța și Germania, pericolul exemplului izolaționist și antisistem oferit de SUA amenință, însă, unitatea europeană, dând un impuls nesperat extremiștilor de dreapta de pe vechiul continent.
