Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Foştii coloşi industriali au lăsat locul clădirilor de birouri din oţel şi striclă, mall-urilor şi cartierelor rezidenţiale. Transformarea va continuă, iar “vinovaţi” nu sunt doar potenţii dezvoltatori imobiliari care au suficiente milioane de euro ca să cumpere zeci de hectare de teren în centrul marilor oraşe.
Odată cu aderarea la Uniunea Europeană, de la 1 ianuarie 2007, autorităţile le-au impus fabricilor condiţii mai drastice de protecţie a mediului. Decât să se modernizeze, pentru unele a fost mai ieftin să vândă şi să se mute. Pentru multe dintre fostele citadele ale industriei comuniste, banii primiţi de la dezvoltatori au fost tot ce se mai putea obţine din nişte clădiri vechi şi utilaje neproductive.
Laromet produce sârmă la Braşov
La aproape 80 de ani de la începerea activităţii (1937), Laromet încă face bare, profile, ţevi extrudate, sârmă, piese forjate şi componente din cupru şi aliaje de cupru, produse din aliaje speciale (zinc-aluminiu) şi din oţel. Numai că, urmare a noilor cerinţe de mediu, activitatea a fost mutată la Braşov, acum şapte ani. Cu un an înainte, 15,5 hectare din terenul acesteia, situat în Bucureştii Noi (nordul Capitalei), l-a cumpărat dezvoltatorul imobiliar Africa Investment Europe (actualul AFI Europe), pentru 77,5 milioane de euro. Trei hectare din această suprafaţă le-a achiziţionat retailerul de bricolaj Dedeman pentru 16 milioane de euro, plus TVA, pentru un magazin. Pe restul de 12 hectare, AFI Europe a anunţat că doreşte să ridice un proiect mixt (locuinţe, birouri, spaţii comerciale).
În plus, Laromet are şi alt proprietar. La sfârşitul anului 1998, pachetul majoritar l-au cumpărat elveţienii de la Trip Materials Inc, pentru 4,6 milioane de dolari. De-atunci, fabrica şi-a redus activitatea. Dacă în 1998 fabrica avea 747 de angajaţi, anul trecut ajunsese la 76 de salariaţi, o cifră de afaceri de 6,7 milioane de euro şi un profit de aproape 14.000 de euro.
UMEB a investit într-o nouă fabrică
Laromet nu a fost singura achiziţie a unei foste fabrici făcută de AFI Europe. Dezvoltatorul a cumpărat, în 2005, cu aproape 79 de milioane de euro, terenul unde se afla iniţial Uzina de Maşini Electrice Bucureşti (UMEB). A construit aici un proiect mixt, care cuprinde cel mai mare mall din România, AFI Palace Cotroceni (inaugurat în 2009, cu o suprafaţă închiriabilă de 81.000 de metri pătraţi şi o investiţie de 300 de milioane de euro), şi AFI Park (patru clădiri de birouri cu o suprafaţă cumulată de 68.000 de metri pătraţi, o investiţie de 120 de milioane de euro).
Pentru a-i face loc acestui proiect, în 2008, UMEB Elektromotoren a fost mutată pe acelaşi bulevard, Timişoara, dar cu câţiva kilometri mai aproape de ieşirea din oraş. Pentru schimbare, noul proprietar, fondul de investiţii NCH, a alocat 11,5 milioane de euro, acum şase ani. În acest mod, inaugurată în 1948, UMEB, prima fabrică autohtonă de maşini electrice specializate, şi-a păstrat activitatea (motoare electrice de joasă tensiune şi generatoare electrice). Compania a avut anul trecut, în medie, 273 de salariaţi, o cifră de afaceri de 9,2 milioane de euro şi un profit net de 630.000 de euro, arată datele de la Finanţe.
Electroaparataj s-a exilat la Târgovişte
În acelaşi an cu UMEB şi-a deschis porţile Electroaparataj. După aproape 50 de ani, în 1997, aceasta a fost complet privatizată, producând încă întrerupătoare automate, contractoare şi aparate electrice pentru echipamentele de transport feroviar, metrou şi urban, dar volumul este mult mai mic. În 1999, fabrica avea aproape 3.000 de angajaţi şi o cifră de afaceri de peste 16 milioane de euro. Anul trecut ajunsese la venituri de 2,9 milioane de euro, un profit de 32.000 de euro şi un număr mediu de 87 de salariaţi.
Ca să continue, noul proprietar, acelaşi fond de investiţii ca la UMEB, NCH, a mutat producţia din cartierul Pantelimon din Capitală într-o zonă industrială din Târgovişte. Terenul din Bucureşti l-a vândut în 2008, pentru 60 de milioane de euro, fondului de investiţii şi dezvoltatorului imobiliar NEPI. Acesta din urmă, în colaborare cu firma de dezvoltare de proiecte comerciale Real4You, a construit aici al treilea mare mall din România, Mega Mall (mai 2015, o suprafaţă de 70.200 de metri pătraţi închiriabili, o investiţie de 180 de milioane de euro).
Timpuri Noi, locuri noi
Şi fabrica Timpuri Noi a “predat” suprafaţa de 5,1 hectare situată zona Piaţa Unirii din centrul Capitalei, dar nu şi obiectul de activitate. Aceasta a fost mutată, în 2011, la câţiva zeci de kilometri depărtare, în comuna Jilava (judeţul Ilfov), după ce noul proprietarul (asociaţia salariaţilor deţine aproximativ trei sferturi din companie) a investit zece milioane de euro.
Pentru a supravieţui, Timpuri Noi a trecut de la producerea de compresoare la realizarea de piese turnate pentru agregate industriale şi piese pentru autoturisme. Totuşi, fabrica nu mai are aceeaşi forţă. Inaugurată în anii '50, aceasta avea, înainte de evenimentele din 1989, 2.700 de angajaţi, dar anul trecut ajunsese la o cifră de afaceri de un milion de euro, o pierdere netă de circa 0,6 milioane de euro şi un număr mediu de 77 de salariaţi. Nivelul veniturilor este aproximativ acelaşi în ultimii şase ani, doar numărul de angajaţi este constant în scădere.
Terenul a fost vândut în iulie 2010 pentru aproape 35 de milioane de euro către Interprime Properties, o subsidiară a retailerului şi producătorului suedez de mobilier IKEA. Cu banii luaţi pe teren, Timpuri Noi a achitat către bănci creditele pe care le avea în valoare de circa 20 mil. euro, iar cu restul de bani a relocat fabrica din centrul Capitalei. În schimb, IKEA, prin divizia imobiliară Vastint, construieşte aici două clădiri de birouri, care vor avea o suprafaţă de 30.000 de metri pătraţi închiriabili şi vor fi gata la finele anului viitor, şi plănuieşte să realizeze un ansamblu de apartamente.
Alte exemple
Electroputere Craiova şi Grantmetal Bucureşti şi-au restrâns activitatea şi au vândut mare parte din terenul care stătea nefolosit. Pentru a continua, Helitube (Bucureşti) şi Tractorul (Braşov) nu au fost doar mutate, ci funcţionează şi prin intermediul altor firme.
17 milioane de euro a primit producătorul de obiecte metalice Inox (înfiinţat în 1937 şi privatizat în 1995), pentru un teren cu o suprafaţă de 1,7 hectare din zona 13 Septembrie (aria centrală a Capitalei), de la AFI Europe. Aşa că s-a mutat la câţiva kilometri de Bucureşti, în Măgurele (judeţul Ilfov).
Citește pe Antena3.ro
