CNI, struţocămila care toacă sute de milioane de euro

Compania Naţională de Investiţii (CNI) SA s-a consacrat ca un vehicul guvernamental de investiţii adesea inutile sau cu dedicaţie politică. În ultimii zece ani, CNI a cheltuit circa 800 de milioane de euro din bani publici pe proiecte sociale din cele mai diverse, de la bazine de înot la terenuri de fotbal şi de la patinoare la renovări de biserici. Compania asigură locuri de muncă pentru 150 de oameni, plătiţi cu salarii impresionante, iar politica sa de investiţii a atras atenţia şi Corpului de Control al premierului, care cercetează acum modul în care CNI ştie să cheltuie banii publici.

CNI are pentru anul 2017 un buget de 650 de milioane de lei, mai mare decât cel din 2016, de 615 milioane lei, dar mult mai mic faţă de cel din 2015, de 865 milioane lei. O trecere în revistă sumară a proiectelor finalizate numai în ultimii doi ani ne arată că cei mai mulţi bani se duc, de regulă, în fiefurile puternice ale PSD: 28 de milioane de lei pe 14 proiecte în Dâmboviţa şi 63,5 milioane lei tot pe 14 proiecte în Teleorman fiind doar exemplele cele mai elocvente.

Implicarea politicului nu este însă o noutate la CNI. În denunţul său la DNA împotriva Elenei Udrea, fosta şefă a CNI, Ana Maria Topoliceanu, dezvăluia că fostul ministru al Dezvoltării i-a cerut 10 milioane de euro din bugetul de 100 de milioane al companiei pentru ea şi PDL.

Proiecte controversate

CNI a cheltuit în ultimii zece ani aproximativ 800 de milioane de euro din bani publici, prin mai bine de 1.500 de contracte. Dincolo de utilitatea publică fără echivoc a unor proiecte de infrastructură, rămân însă şi numeroase exemple de investiţii cel puţin ciudate. Stadionul de 12 milioane de euro din Alexandria ori cel de 4,2 milioane de euro din Turnu Măgurele sunt deja de notorietate, dar mai există şi cazul stadionului de un milion de euro din comuna hunedoreană Sântămărie Orlea, a patinoarului de 2,9 milioane de euro din comuna harghiteană Cârţa sau a celui de 5,6 milioane de euro din Târgu Secuiesc. Asta fără a mai vorbi de zecile de cămine culturale sau săli de sport din comune în care nu există drumuri asfaltate ori canalizare.

Struţocămila CNI

CNI a fost încă de la înfiinţarea sa, în anul 2001, un soi de struţocămilă instituţională: funcţionează în subordinea Ministerului Dezvoltării Regionale, dar are ca acţionari companii din Ministerul Transporturilor. Este vorba despre Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa, Societatea Naţională de Transport Feroviar de Marfă CFR Marfă SA, Compania Naţională Aeroportul Internaţional Bucureşti- Otopeni SA, Compania Naţională Administraţia Canalelor Navigabile SA Constanţa şi Compania Naţională Administraţia Porturilor Dunării Maritime SA Galaţi. Cu toate acestea, acţionarii de la Transporturi nu au nici un cuvânt de spus în privinţa proiectelor CNI, stabilite exclusiv de şefii de la Dezvoltare Regională. Pe de altă parte, este societate pe acţiuni, care funcţionează după regulile economiei de piaţă, dar este obligată să investească numai în proiecte sociale, care nu-i aduc profit. Colac peste pupăză, CNI este acţionară cu 10% şi la o entitate privată, Dâmboviţa Center, care deţine proiectul neterminat Casa Radio, din Capitală. 

Ce salarii au şefii de la CNI

CNI este condus de un Consiliu de Administraţie alcătuit din 11 persoane: Manuela Irina Pătrăşcoiu (preşedinte), Diana Ţenea, Alexandru Soare, Melania Rusnac, Camelia Coporan, Eugenia Zărnoianu, Oana Sachelari, Iustin Daniel Marinescu, Narcis Pîrvu şi Dragoş Condrea. Conducerea executivă revine directorului general Manuela Pătrăşcoiu, directorului economic Daniela Orodel şi directorului de investiţii Adrian Cefalan.

Directorul general al CNI are un salariu lunar de 12.500 lei. În schimb, cei 11 administratori au mai degrabă rol decorativ, veniturile lor anuale de pe urma CNI cifrându-se în jurul a 10.000 lei

Pătrăşcoiu a declarat pentru anul trecut un salariu de 149.923 lei, mai mic decât în 2015, când a încasat de la CNI 162.226 lei. Directorul economic Orodel a raportat un salariu de 127.470 lei pentru anul trecut, faţă de 140.013 lei în 2015, în timp ce directorul de investiţii Cefalan a declarat un salariu pe anul trecut de 109.299 lei. De remarcat ataşamentul acestuia pentru interesele statului, din moment ce a preferat în 2015 să vină la CNI, cu un salariu de circa 9.100 lei pe lună, de la BRD, unde câştiga 23.000 lei pe lună.

Leafa medie, o splendoare

În ultimul bilanţ publicat de CNI, pe 2015, aflăm şi alte cifre interesante. Astfel, compania a cheltuit numai pe salarii şi indemnizaţii 9.896.018 lei. La cei 129 de angajaţi pe care îi raporta la finalul anului, înseamnă un venit mediu lunar de circa 6.500 lei de persoană. Cât se poate de respectabil pentru o instituţie publică fără un rost bine definit.

Marea provocare pentru CNI este acum realizarea stadioanelor pentru Euro 2020, proiecte care o vor costa peste 100 de milioane de euro