Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Bugetul pe anul 2020 va fi fost construit pe o țintă de deficit bugetar cash estimată la 3,6 % din PIB și deficit ESA estimat la 3,58 % din PIB, conform proiectului de lege pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2020, pe care Guvernul urmează să-şi asume răspunderea. Construcția bugetară pentru anul 2020 se bazează pe o creștere economică de circa 4% pe termen mediu, în condițiile în care majoritatea instituțiilor financiare interne și externe anticipează o încetinire a ritmului de creștere din statele Europei Centrale și de Est. În acelaşi timp, plafonul pentru datoria publică este stabilit la 45% din PIB.
Creşterea plafonului datoriei publice vine după ce Guvernul Dăncilă majorase în 2019 plafonul de la 34,5% la 40% din PIB. Acesta era un nivel mai mare decât cel acumulat de România în criză, care a urcat până la 39,1%. La vremea respectivă liberalii, aflaţi atunci în opoziţie, criticau vehement decizia. Acum aflaţi ei la putere constată că nu au o soluţie miraculoasă pentru acoperirea cheltuielilor şi trebuie să apeleze la soluţia clasică, adică împrumuturi nominale mai mari. Plafonul maxim impus prin Tratatul de aderare la UE este de 60% din PIB. Deficitul bugetar scăzut, de sub 3% din PIB, şi un nivelul scăzut al datoriei publice erau principalele avantaje ale ţării noastre în faţa unor riscuri economice interne şi externe.
Cheltuielile de personal scad
Pentru anul viitor, deficitul bugetar este estimat la 3,60% din PIB, iar cheltuielile de personal la 9,7% din PIB, în timp ce pentru anul 2021, deficitul va fi de 3,34% din PIB, iar cheltuielile de personal vor scădea la 9,4% din PIB, potrivit proiectului citat. Deficitul bugetului general consolidat pentru anul viitor este estimat la 3,6% din PIB, iar în 2021 soldul negativ urmează să se reducă la 3,34%.
Măsurile propuse de guvern
Citește pe Antena3.ro
La estimarea veniturilor și a cheltuielilor bugetare pentru perioada 2020-2022 s-au avut în vedere următoarele măsuri:
-creșterea nivelului accizei totale pentru țigarete de la 483,74 lei/1.000 țigarete la 503.97 lei/1.000 țigarete, începând cu 1 ianuarie 2020;
-eliminarea mecanismului plății defalcate a TVA în vederea compatibilizării cu acquis-ul comunitar în domeniu;
-începând cu 1 ianuarie 2020, indemnizațiile lunare pentru funcțiile de demnitate publică și funcțiile asimilate acestora se mențin la nivelul aferent lunii decembrie 2019;
-valoarea indemnizației de hrană se menține la nivelul din anul 2019; - începând cu luna ianuarie 2020, cuantumul lunar al indemnizației de merit se menține la nivelul de 6.240 lei;
-interzicerea cumulului pensiei cu salariul în instituții publice, pentru pensionarii care beneficiază de drepturi de pensie plătite din fonduri publice; -asigurarea a 2% din PIB pentru apărare.
Agenţia S&P a retrogradat România
Agenţia de evaluare Standard & Poor’s Global Ratings a anunţat că a revizuit perspectiva asupra României la negativă, de la stabilă, în principal din cauza depăşirii ţintei de deficit bugetar pentru acest an, dar a menţinut ratingul creditului suveran în monedă străină şi pe termen scurt la „BBB- / A-3”. Standard & Poor’s a avertizat că, având în vedere că deficitul poate uşor depăşi 3% din PIB şi anul viitor, este posibil ca România să nu poată evita intrarea în procedura de deficit excesiv. Înrăutăţirea ratingului României ar putea pune presiune suplimentară pe costurile de împrumut şi cursul de schimb, în contextul în care leul s-a depreciat deja puternic în ultima perioadă. Standard & Poor’s a avertizat că, având în vedere că deficitul poate uşor depăşi 3% din PIB şi anul viitor, este posibil ca România să nu poată evita intrarea în procedura de deficit excesiv.
Presiunea pe cursul valutar
Decizia Standard & Poor's de a înrăutăţi perspectiva ratingului României ar putea pune presiune suplimentară pe cursul de schimb şi pe randamentele obligaţiunilor guvernamentale, deoarece în următoarele zile s-ar putea observa posibile vânzări de active, a apreciat miercuri divizia de cercetare a UniCredit. Ţinând cont de calendarul finanţării datoriilor, MFP trebuie să împrumute până la finalul anului încă 3,1 miliarde de lei, prin urmare este de aşteptat o creştere a randamentelor, apreciază analiştii băncii.
Guvernul estimează, pentru acest an, un deficit bugetar de 4,4% din PIB, peste limita de 3% impusă în cadrulTratatului de la Maastricht.
