România sustenabilă costă 18 miliarde de euro

Unul din domeniile în care actualul Executiv a excelat a fost cel al strategiilor.  Topuri întregi de hărtie în care ni se spune cât de bine va arăta România peste „n” ani,  pentru că reindustrializarea va veni peste noi, agricultura va înflori, autostrăzile vor brăzda ţara în lung şi în lat ţara, vom avea o forţă de muncă bine pregătită, iar cei din Diaspora vor da năvală înapoi în ţară.

Despre toate aceste vise colorate ni se vorbeşte şi în strategia  "România Competitivă - un proiect pentru o dezvoltare economică sustenabilă 2016  2020", publicată de  Ministerul Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri (MECRMA). Din păcate însă, modul evaziv în care este formulată, noua strategie se înscrie, mai degrabă, în zona promisiunilor cu iz electoral.

În teorie, acest amalgam de bune intenţii sună bine şi toţi românii şi-ar dori ca ele să se şi materializeze. Ca orice strategie românească, însă, ea are câteva lipsuri esenţiale. În primul rând, nu sunt stabilite măsuri clare, cu paşi intermediari pentru realizarea lor, şi termene precise. Despre finanţare se vorbeşte la modul general, în termeni strict contabiliceşti, în condiţiile în care costurile aplicării strategiei au fost evaluate la 18 miliarde de euro.

Documentul susţine că rezultă că resursele bugetare necesare pot fi obținute fără o creștere a fiscalității, numai pe baza creșterii economice, dar cu îndeplinirea simultană a trei condiții: să nu mai scadă impozitele și taxele, indexările salariale să nu depășească ritmul de creștere al PIB, iar indexările pensiilor să păstreze algoritmul actual (subunitar față de salarii). Şi atunci cum se împacă această strategie cu promisiunile electorale ale PNL, partid de care s-a lipit premierul?

Fondurile europene şi debirocratizarea

Deşi stăm prost în ceea ce priveşte atragerea fondurilor europene, executivul spune că acest aspect se va îmbunătăţi prin  adaptarea administraţiei centrale şi locale la noua schemă de accesare a fondurilor UE şi, în general, prin debirocratizare. Reforma administraţiei a fost de-a lungul anilor unul din punctele centrale ale programelor electorale cu care s-au prezent partidele politice în faţa electoratului, dar nimeni nu a mişcat un deget pentru a-şi onora promisiunea.

Pe cale de consecinţă şi debirocratizarea s-a dovedit a fi doar un cal troian încălecat în campaniile electorale. Strategia Guvernului Cioloş promite să rezolve aceste probleme în doi paşi: primul priveşte debirocratizarea continuă și rapidă a tuturor instituțiilor publice, în timp ce al doilea țintește reducerea costurilor totale impuse mediului de afaceri prin taxe administrative", se spune în document, iar pentru aceasta ar fi nevoie de 1,125 miliarde de lei (250 milioane euro), până în anul 2020.

Sănătate prin muncă

Sănătate prin muncă, fără medici şi spitale. Cam aşa s-ar putea traduce strategia în acest domeniu. Documentul menționează că o creștere sustenabilă a economiei este rezultanta directă a calității resurselor umane, influențată, în primul rând, de starea de sănătate a populației.

Creșterea gradului de ocupare a populației active devine posibilă, pe de-o parte, prin urmărirea a două obiective până în anul 2020: scăderea ponderii deceselor cauzate de boli ale aparatului circulator la 55% din totalul deceselor și diminuarea numărului anilor potențiali de viață pierduți din cauza deceselor premature cauzate de bolile cerebro-vasculare. Fondurile necesare pentru implementarea măsurilor necesare atingerii acestor două obiective până în anul 2020 se ridică la 3,869 miliarde de lei (860 de milioane de euro).

Niciun cetăţean din România nu ar trebui să fie la o distanţă mai mare de 2 ore de o autostradă -România Durabilă

Noul tărâm al făgăduinţei

La capitolul mobilitatea forței de muncă, autorii studiului pun pe primul loc promovarea migrației de întoarcere a românilor din diaspora. În al doilea rând, trebuie dezvoltate programe pentru susținerea antreprenoriatului în România, destinate românilor din diaspora, iar apoi trebuie flexibilizat procesul de admisie pentru cetățenii din state terțe, în vederea atragerii de personal înalt calificat.

Strategia nu intră în amănunte, aşa că nu se pomeneşte nimic despre măsurile avute în vedere pentru a-i face pe cei peste trei milioane de români plecaţi la muncă în străinătate să revină în valuri acasă. Bugetul estimat, până în anul 2020, pentru îndeplinirea măsurilor necesare operaționalizării acestor obiective se ridică la 137 milioane lei (30 milioane euro).

1,33 mld. euro pentru educaţie

Educaţia este unul din domeniile care s-au degradat continuu după 1990. Avem cei mai mulţi analfabeţi din UE, suntem pe primul loc la abandonul şcolar, dar strategia ne promite că situaţia se va schimba. Pentru a reduce analfabetismul şi extinderea învățământul dual/profesional, bugetul necesar estimat se ridică la aproximativ 5,991 miliarde de lei (1,331 miliarde de euro).

Coridorul IV Pan-European și Coridorul Rin-Dunăre, veşnicile priorităţi

În cazul construcției de infrastructură rutieră și căi ferate, principala problemă care întârzie dezvoltarea rețelei, comparativ cu necesitățile regionale, este, conform strategiei, discrepanța între bugetul necesar și fondurile efectiv disponibile.

Costurile pentru completarea rețelei de autostrăzi care să conecteze strategic atât provinciile istorice între ele, cât și România de restul Uniunii Europene se ridică la aproximativ 16 miliarde de euro, în timp ce fondurile structurale alocate pentru infrastructura rutieră în perioada 2014 - 2020 sunt de doar patru miliarde euro.

 

Pentru a corecta această situaţie, strategie redescoperă că alocarea fondurilor se face aiurea şi nu există o prioritizare a lor.

În ceea ce privește infrastructura de căi ferate, este necesară finalizarea lucrărilor pe cele două coridoare europene (Coridorul IV Pan-European și Coridorul Rin-Dunăre), iar necesar este de 5.200 milioane euro, din care 3.100 milioane euro reprezintă bugetul deja alocat, iar diferența de 2.100 milioane euro reprezintă necesarul de finanțare", se precizează în document.

Bugetul necesar îndeplinirii măsurilor prevăzute, până în anul 2020, pentru aceste obiective se ridică la 37,080 miliarde de lei (8,24 miliarde de euro).

Agricultura, nimic nou

Pentru stimularea agriculturii se prevede dezvoltarea sistemului de irigaţii (veşnic prioritate!), creşterea structurilor asociative în rândul fermierilor şi revigorarea învăţământului agricol, stimularea sectoarelelor de nişă, precum agricultura ecologică.

Glorie limbii de lemn

"România este astăzi o economie stabilă care are şansa să se transforme într-o ţară de linia întâi în rândul comunităţii europene printr-un nou proiect economic care să canalizeze toate energiile factorilor de decizie către o dezvoltare economică sustenabilă", se precizeaza in document.