Superimunitatea de la Banca Naţională, în pericol

Conducerea Băncii Naţionale a României şi o parte dintre salariaţii acestei instituţii, mai precis cei care lucrează la supraveghere, nu răspund în niciun fel de deciziile pe care le iau, chiar dacă creează prejudicii majore statului. Nici măcar dacă o bancă sau mai multe dau faliment, moment în care Fondul de Garantare este obligat să susţină cu bani de la stat depozitele românilor. Şefii BNR sunt mai presus de miniştri, parlamentari sau orice salariat din această ţară. Statutul de funcţionare a instituţiei le conferă acest statut privilegiat.

Concret, art. 25 alin. (3) din Legea Statutului BNR (312/2004) prevede: „Membrii Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a României şi personalul acesteia, însărcinat să exercite atribuţii de supraveghere prudenţială, nu răspund civil sau penal, după caz, dacă instanţele judecătoreşti constată îndeplinirea sau omisiunea îndeplinirii de către aceste persoane, cu bună-credinţă şi fără neglijenţă, a oricărui act sau fapt în legătură cu exercitarea, în condiţiile legii, a atribuţiilor de supraveghere prudenţială”. În plus, dacă sunt chemaţi în judecată, banca le plăteşte avocatul.

Isărescu a vrut imunitate şi la Supravegherea Macroprudenţială

Acest articol a fost introdus şi în prima lege de înfiinţare a Comitetului Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială, coordonat tot de BNR. S-a stipulat aceeaşi prevedere, respectiv că sunt exoneraţi de răspundere civilă și penală persoanele care au deținut sau dețin calitatea de membru al Consiliului General, al unei comisii tehnice sau care lucrează sau au lucrat în cadrul secretariatului Comitetului. Preşedintele Iohannis nu a promulgat această lege, doar după ce acest articol a fost scos. El a explicat că „se instituie un nou tip de imunitate pentru o categorie de demnitari și funcționari publici, imunitate ce excede cadrului constituțional, ceea ce impune o clarificare legislativă în sensul punerii de acord a recomandărilor europene în materie implementate cu reglementările interne”. Aşadar, dacă acest articol a fost scos din legea de înfiinţare a Comitetului Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială, poate fi scos şi din cel al BNR. Totuşi, BNR se ascunde în spatele reglementărilor europene.

„Legile băncilor centrale din Uniunea Europeană sunt legi în baza Tratatului European, da?... Acest Tratat European este ca un fel de constituție a Europei. Ești în Europa, respecți Constituția Europei, nu... Când s-o modifica Tratatul European, probabil că se va putea modifica și legea...”, spun reprezentanţii BNR.

Rediscutarea Statutului BNR

Preşedintele Comisiei Economice, senatorul PNL Daniel Zamfir, spune că, în septembrie, la începutul sesiunii parlamentare, va cere rediscutarea statutului BNR. „Mi se pare evident că articolul 25 trebuie eliminat. Dar mi se pare la fel de evident că mandatul guvernatorului trebuie limitat la maximum două mandate, la fel ca şi al preşedintelui României. Mi se pare aberantă şi prevederea că cei de la BNR doar citesc în Parlament raportul de activitate. Acest raport ar trebui şi votat în Parlamen. Dacă membrii Consiliului de Administraţie şi-au  îndeplinit sarcinile, să continue. Dacă nu, să plece acasă”, spune Daniel Zamfir. Senatorul precizează că, în afara acestor lucruri care se văd cu ochiul liber, va discuta cu oameni de specialitate ca „să-mi semnaleze şi alte lucruri, dacă tot intervenim pe statutul BNR”.

„Am depus un proiect de lege de modificare a Statutului BNR, în special al articolului 25, ca să nu mai existe salariaţi mai presus de lege şi de alţi salariaţi. Nu este singura problemă în Statutul BNR, mai sunt multe lucruri aberante care trebuie schimbate”. senatorul PNL Daniel Zamfir, preşedintele Comisiei Economice

Mugur Isărescu conduce BNR din septembrie 1990, cu o mică pauză între 1999 şi 2000, când a fost premierul României. În acest timp, 17 bănci au dat faliment şi nimeni de la BNR nu a răspuns pentru asta