Unde s-au dus banii Poştei?

Declinul Poştei Române a fost con­sfinţit de fostul manager general, Dan Mihai Toader. Procurorii l-au "premiat" pe acesta pentru performanţele sale, trimiţându-l în judecată. Degea­ba, dacă cei care i-au succedat au continuat în acelaşi stil şi chiar s-au ferit să pună capăt rănilor deschise de fostul şef al CNPR. Epoca poştaşului-şef Dan Mihai Toader s-a soldat totuşi şi cu un record. Este vorba despre con­tractul pentru servicii de în­tre­ţinere clădiri şi instalaţii în valoare de 184.000.000 lei, respectiv vreo 50 de milioane de euro. Contractul a fost semnat, tot prin negociere, cu UTI Facility Management SRL, una dintre companiile grupului de firme creat de Tiberiu Urdăreanu.

Primul care i-a succedat în foto­liul de director general a fost Marius Vătavu, trimisul lui Gheorghe Flutur de la Suceava. A rezistat opt luni. Prins între interesele partidului care îi cerea o ofrandă cât mai consistentă din sumele grele care trec prin conturile companiei, dar şi în faţa unor decizii grele, precum anularea unor contracte de achiziţii semnate în 2008, Vătavu şi-a pierdut scaunul în septembrie 2008. Mandatul acestuia s-a finalizat însă cu desfiinţarea a două dintre contractele mamut moştenite de conducerea portocalie. Mai întâi cel cu G4S Security, care reprezenta la acel moment 30% din costurile operaţionale ale companiei. Doar în 2008, mai exact pe 30 iunie, compania condusă de Dan Mihai Toader a semnat, prin ne­go­cie­re directă, mai multe contracte cu G4S Security Services SRL şi par­tenerul său Argessis Alpha Sistem SRL, totali­zând 56.125.112 lei, aproximativ 15 milioane de euro, pentru servicii de pază şi protecţie valori. Blue Air Transport Internaţional SA a renunţat singură la contract, după ce conducerea companiei a propus reanalizarea contractului, în valoare de 44.844.343 euro.

Un alt contract substanţial moştenit de pedelişti de la Toader a fost cel semnat cu Grupul Industrial GIR SA. Iniţial, societatea a câştigat o licitaţie pentru furnizarea de rou­te­re CISCO către CNPR. Foarte satis­fă­cut de înţelegere, şeful Poştei i-a che­mat pe reprezentanţii societăţii pentru o negociere directă. Rezulta­tul: un contract pentru transmisii de date şi voce utilizând protocol IP şi tehnologii GSM în valoare de 27 mi­lioane de euro. Proaspăt-numitul Ma­rius Vătavu a semnat cu doi dintre acţionarii Grupului Industrial GIR SA, asociaţi de data aceasta în Total Teh­nologies SRL, un alt contract pen­tru service echipamente de teh­nică de calcul, de peste 2 milioane de euro, fără TVA. Succesul GIR SA în relaţia cu Poşta Română a surprins pia­ţa de specialitate din România, fir­ma nefiind până atunci un jucător semnificativ. Între timp, Total Teh­no­logies SRL a mai luat de la Poştă contracte pentru încă vreo 4,5 milioane de lei. O altă performanţă este aceea realizată de firma Promotional Interservice SRL, care a devenit la sfârşitul mandatului lui Toader furnizor de echipamente pentru francarea (timbrarea – n.r.) corespondenţei ro­mâ­ni­lor. În total, CNPR s-a angajat să plătească către această firmă vreo 10 milioane de euro, pentru mai multe servicii din care fac notă discordantă serviciile pentru service-ul echipamentelor de francare – tarifat cu 50 de euro pe oră. Iar taxarea a conti­nuat şi sub conducerea portocalie, pe principiul "Franchezi, nu franchezi, vremea guvernării trece".

Lista împovărătoare a contractelor semnate în 2008 se ridică la vreo 200 de bucăţi, o adevărată performanţă, ce-i drept, iar cele mai multe dintre acestea au fost preluate de conducerile portocalii care s-au succedat în 2009 şi 2010. Presiunea pusă deja pe bugetul Poştei a lăsat loc pentru mai puţine comisioane, dar, la o privire mai atentă, se observă că printre furnizorii CNPR au apărut chiar oameni politici.

Dorin Cocoş, soţul Elenei Udrea, s-a înfruptat din banii Poştei chiar din vremea lui Toader: Centrul de Diagnostic Clinic Internaţional SRL, una dintre firmele de profil controlate de soţul ministrului, a obţinut prin negociere directă 1,5 milioane de lei. Explicaţia pentru atribuirea directă: societatea ar fi fost "sursă unică" pentru "servicii de diagnosticare a afecţiunilor cauzate de factorii de risc profesional".

La conducerea Poştei a ajuns în cele din urmă un subordonat politic al Robertei Anastase de la Ploieşti, mai exact Daniel Neagoe, pentru ca PDL să-şi facă curaj să preia întreg contractul de medicina muncii. Rezultatul? 7 milioane de euro oferiţi unei firme ce deţinea doar un centru me­dical în Ploieşti, dar asociaţi de viţă portocalie, respectiv Alfa Medical Center SRL.

Că tot vorbeam despre feuda politică de la Ploieşti, să notăm faptul că şi liderului local al PDL, consilierul judeţean Ovidiu Cord, i-a plăcut Poşta. Firma acestuia, Cord Impex SRL, a semnat un contract de 115.000 lei cu compania de stat.

O altă căpuşă politică ce a supt din vena Poştei Române este şi ABT & Co SRL, firma lui Bogdan Popoviciu, cu un contract de 280.000 de lei. Oficial, Popoviciu este director în Ministerul Educaţiei, funcţie însă pentru care nu ştim când mai găseşte timp! Lista contractelor semnate de firma sa cu instituţii publice – prin­tre care Ministerul Culturii şi Ministerul Muncii – ne face să ne gândim că omul munceşte, nu glumă!

Interesant este că Poşta Română a dorit să se asigure că cheltuieşte corespunzător banii publici. Apro­ximativ 61.000 lei a încasat firma Fast Grow Consultancy SRL pentru consultanţă în achiziţii publice. La momentul atribuirii, prin negociere directă, firma avea doar câteva luni de activitate. Aceasta a fost înfiinţată în mai 2009 de cetăţeanul român de origine greacă Voiatzis Panaiotis. Acesta este asociat cu RCS&RDS în Ager Imobiliare SRL, o firmă în care apare şi Gabriela Blaj, cumnata lui Costel Căşuneanu. Blaj a devenit celebră după ce i-a vândut un teren actualului preşedinte Traian Băsescu, la un preţ mult sub valoarea de piaţă. Această afacere a făcut obiectul unui dosar de spălare a banilor îngropat cu succes de Parchetul General. Celelalte afaceri ale lui Panaiotis în România trădează specializarea acestuia în restaurante şi imobiliare.

Căpuşarea din interior
Pentru a asigura devalorizarea com­paniei cât mai repede, condu­cerile politice care au administrat în ultimii ani destinul miilor de poş­taşi români au avut grijă să rupă societatea, făcând-o bucăţi sub pretextul eficientizării economice. Mai întâi, au fost organizate centre regionale. Acestea au fost des­fiin­ţate, pentru a fi înfiinţate centre judeţene. O întreagă nebunie, plictisitoare poveste pentru cine nu îşi câştigă pâinea cărând genţile cu facturi prin ţară. Morala? Mai mul­te joburi pentru ţuţeri. Angajaţii Poştei care au contactat Jurnalul Naţional după apariţia textelor anterioare pe temă şi-au exprimat opinia că nu mai puţin de 2.000 de noi angajaţi au semnat contracte cu CNPR în ultimii doi ani, la do­rin­ţa PDL. De altfel, Poşta inten­ţio­nea­ză să facă şi niscaiva concedieri, pentru a se asigura că expediază mai departe salariile nepoţilor, ve­rişoarelor şi fetiţelor de portocalii. Reorganizarea Poştei Române – care, apropo, se face în vederea privatizării! – a atins culmile capitalismului în mai 2010, când CNPR şi-a înfiinţat patru structuri subordonate, respectiv societăţi comer­cia­le, pentru a căpuşa... legal com­pa­nia. De exemplu, deşi Poşta Ro­mâ­nă reprezintă de ani buni o găi­nă cu ouă de aur pentru industria IT, oferind cu nemiluita con­trac­te ba­ba­ne – de exemplu 70.000 de euro pentru realizarea site-ului compa­niei –, aceasta şi-a înfiinţat o companie de profil, SUCURSALA IT&C. Administrator desemnat de pilele politice din fruntea compani­ei a fost Diana Luciana Janho, care s-a remarcat prin iniţiativă – în privat şi-a în­fiin­ţat o firmă proprie, D.S. Global Ima­ge Consulting SRL, care printre altele oferă servicii de consultanţă în domeniul tehnologiei IT. Directorul executiv al CNPR, Radu Miro­nea­nu-Hâră, a fost nu­mit ad­mi­nis­trator pentru patru ani a două dintre firmele înfiinţate de CNPR: una specializată în zona imo­biliară şi o alta care trebuie să se ocupe de ac­ti­vităţi de transport – cel puţin po­trivit denumirii înregistrate la Re­gis­trul Comerţului. Evident, Poşta nu se putea lipsi de un centru de perfecţionare pentru a avea poş­ta­şii unde să înveţe cum se îngroapă cu spor o companie de stat.