Astăzi e ziua ta, Ramona Bădescu

Ramona Bădescu împlineşte astăzi 44 de ani! Jurnalul Naţional îi urează “La mulţi ani!”.

“Au fost multe sacrificii şi preţuri plătite, dar Dumnezeu mi-a dat posibilitatea să-mi realizez visele de mic copil”
“Împlinesc 44 de ani de carieră, 22 de România şi 22 de Italia! Îmi dau seama că Dumnezeu mi-a dat posibilitatea să-mi realizez visele de mic copil! Au fost multe sacrificii şi preţuri plătite! Primul sacrificiu pe care l-am făcut a fost acela de a pleca de lângă familie, de a mă realiza profesional. M-am îndepărtat, destul de tânără fiind, de familia mea, am avut curajul de a începe o viaţă nouă într-o ţară străină. Acum sunt mulţumită de viaţa mea, de ceea ce am realizat, sunt mereu pe drumuri, dornică, fericită... După 22 de ani de Italia am reuşit pe plan profesional să devin delegata primarului Romei, Gianni Alemanno, şi să fiu respectată într-o ţară străină, să intru în cercul societăţii italieneşti, chiar dacă românii, din păcate, mai sunt uneori priviţi cu prejudecăţi din cauza gesturilor negative pe care le fac... Nu m-aş da pe mine cea de acum 20 de ani, când nu mă plăceam, nu mă cunoaşteam, nu mă acceptam! Eram atunci la început de drum, eram o copilă. Acum sunt fericită că sunt femeie! Nu aş fi vrut să fiu bărbat în această viaţă! Dacă aş fi avut un copil, mi-aş fi dorit să fie fetiţă! Femeia are o responsabilitate foarte mare în această viaţă, este mamă, iubită, amantă, soră, prietenă. Iar atunci când le faci pe toate ai satisfacţia de a fi într-adevăr o femeie deosebită! Părinţii mei m-au înţeles de mică. Încă de atunci eram pasionată de viaţa artistică. Tatăl meu, când aveam patru ani, mi-a scris prima melodie, «Sunt Ramona din Craiova». Pe atunci eram o mică prinţesă, mica Shirley Temple a României. Ambii părinţi m-au susţinut să urmez o carieră artistică. Îmi amintesc cu drag că mama îmi aranja mereu rochiţele de scenă, eram de mică foarte cochetă. Cu toate astea, părinţii mei m-au obligat să termin şi Facultatea de Ştiinţe Economice din Craiova, chiar dacă plecasem deja în Italia, mi-au spus să nu neglijez facultatea. Nu am regretat niciodată că am părăsit România!

Mă felicit pentru tot ceea ce am făcut cu spirit de sacrificiu, pe baza forţelor mele, sunt atât de mândră încât nu am acceptat niciodată un ajutor din partea nimănui având în vedere că şi iubiţii mei au fost persoane din afara lumii spectacolului, mă felicit pentru orice lucru pe care l-am realizat. A însemnat şi înseamnă foarte mult pentru mine să fiu apreciată de persoane oriunde merg şi pe orice scenă urc. Am avut ocazia să lucrez cu regizori şi artişti importanţi, am urcat pe scene internaţionale să prind meserie, să mă plimb, să cunosc. Mi-am perfecţionat astfel limbile străine şi arta actoricească, a trăirilor, a sufletului!

Vă transmit gândul meu de speranţă, de încredere în forţele proprii, de regăsire, căutare, de a nu avea frica să te descoperi pe tine însăţi, de deschidere la viaţă şi la soartă, de a da, de iubire absolută pentru tine şi pentru toţi cei care te înconjoară, un gând cald, de pasiune şi de a nu uita niciodată de unde eşti, de unde ai plecat şi unde vrei să ajungi. Mama mea spunea întotdeauna: «Ai grijă ce-ţi doreşti, că s-ar putea să ţi se îndeplinească!».”