x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Cultură Carte Scena crimei. Pe viaţă

Scena crimei. Pe viaţă

de George Arion    |    10 Ian 2014   •   18:50
Scena crimei. Pe viaţă

Lisa Marklund este o scriitoare suedeză binecunoscută la noi. Patru dintre romanele sale apărute în româneşte – “Explozii în Stockholm”, “Fundaţia Paradis”, “Studio 69” şi “Testamentul lui Nobel” – au fost prezentate şi în cadrul acestei rubrici. Protagonista lor – Annika Bengtzon, o jurnalistă la ziarul “Kvallspressen”.
______________________

Seria consacrată ei continuă cu thrillerul “Pe viaţă”, care îi conturează şi mai exact destinul complicat, de parcă ar atrage asupra sa nenorocire după nenorocire. Annika are o căsnicie catastrofală, cineva i-a incendiat casa, unii bănuind că ea însăşi a declanşat focul, iar publicaţia la care lucrează trece prin momente grele – din pricina dificultăţilor economice, 60 de salariaţi trebuie puşi pe liber. Tensiunea din redacţie este surprinsă admirabil, fiecare îşi apără cu îndârjire postul, ajungându-se la dispute interminabile între sindicat şi patronat, dar şi între colegi. În astfel de condiţii, principiile sacrosancte ale jurnalismului sunt greu de respectat. Cine mai are timp de verificarea riguroasă a informaţiilor, de evaluarea etică a articolelor, care dacă nu respectă rigorile deontologice pot leza persoane fără vină şi pot atrage sancţiuni grave din partea autorităţilor? Într-un mediu concurenţial puternic, atenţia este îndreptată mai mult spre analize financiare şi studierea cifrelor de vânzări.

Şi totuşi, hiperactiva Annika face abstracţie de frământările sale şi ale celor din jurul ei şi se implică total în elucidarea unui caz de omucidere, simplu doar în aparenţă.
   
David Lindholm, un detectiv cu o reputaţie solidă, este împuşcat în propriul său apartament. Soţia lui, Julia este suspectată de crimă şi arestată. Asupra ei planează şi bănuiala că şi-a omorât băiatul. Supusă unor interogatorii, femeia nu poate oferi explicaţii coerente ale celor întâmplate în locuinţa sa.
   
Annika Bengtzon beneficiază în cercetările sale de sprijinul Ninei Hoffman, prima poliţistă care a ajuns la locul crimei. Amândouă iau legătura cu enigmaticul Q de la Sediul central al Poliţiei din Stockholm. Cu ajutorul lui, mitul infailibilului detectiv David Lindholm începe să se fisureze. Se descoperă cazuri în care acesta a avut un comportament deosebit de violent pe vremea când lucra la Brigada de Reacţie Rapidă. Fusese şi un fustangiu notoriu, şi îşi chinuise şi nevasta. Mai mult, făcuse servicii pentru mafia drogurilor.
   
Piesele de puzzle încep să se îmbine şi imaginea de ansamblu conduce la descoperirea criminalului. Evident, surpriza este totală, după ce autoarea ne-a purtat pe multe piste înşelătoare.
   
Scriitoarea este interesată nu numai de rezolvarea enigmei. Ea conturează un tablou edificator despre o realitate complexă, în care se înscenează crime, se condamnă inocenţi şi are loc şi o dezbatere aprinsă despre modul în care acţionează justiţia în Suedia.
   
Ca şi în celelalte cărţi ale sale, anchetarea unor fărădelegi constituie pentru Liza Marklund un pretext de a examina fără menajamente aspecte dureroase din ţara sa. Creionarea unui tablou social frământat nu anulează, însă, atmosfera de suspans, pe care “regina romanului poliţist suedez” o creează cu mijloace rafinate, de la prima la ultima pagină.
______________________

    “În aşteptarea răspunsului, s-a apropiat de pat, s-a uitat cu mai multă atenţie la trupul bărbatului şi şi-a dat seama că era mort. Ochiul drept era închis, parcă dormea. În schimb, în locul ochiului stâng era o gaură căscată în craniu.”


×