Asta da minune, la Caracal!

În aceste zile, când atenția românilor este focalizată asupra morții lui Dan Condrea, controversatul patron al nu mai puțin controversatei firme Hexit Pharma, o scurtă știre ne mai descrețește. frunțile.

Potrivit declarațiilor ministrei justiției, Raluca Prună, au fost oprite lucrările de construcție la penitenciarul care urma să fie amplasat în Caracal. Motivul deciziei fiind cât se poate de serios: (de-acum fost) viitorul penitenciar urma să fie amplasat la numai 2 kilometri de Scutul antirachetă de la Deveselu, care a devenit operațional de curând. Fapt imposibil, deoarece trebuie să existe un perimetru de siguranță de 5 kilometri în raza acestui atât de important amplasament strategic al Alianței Nord Atlantice.

Și când te gândești cu câtă bucurie așteptau caracalenii mei ca în municipiu lor să se construiască un penitenciar la standarde europene, ceea ce urma să permită crearea a 500 de noi locuri de muncă. În acest fel, rata șomajului din urbe, care a înregistrat o dureroasă creștere mai ales după falimentarea ROMVAG S A, de către dl Cristian Burci et comp, urmând  să înregistreze semnificative cote descendente.

Pe bună dreptate, la aflarea acestei vești, oamenii își pun întrebarea: oare, în martie 2015, când guvernul în exercițiu făcea  public proiectul ridicării a două penitenciare moderne (la Berceni-Prahova și la Caracal) nu se cunoștea treaba asta? Și nu se cunoștea nici pe 19 august, când același guvern emitea H.G.nr.136/2015 prin care se aproba suplimentarea bugetului Ministerului Justiției cu 2 milioane lei pentru efectueze a studiilor de prefezabilitate în vederea construirii celor două noi penitenciare nu se știa nimic? Că doar la scutul de la Deveselu, lângă Caracal, se lucra de ani buni.

Să admitem că guvernul Ponta, în primul rând ministrul justiției, Robert Cazanciuc,  nu au avut cunoștință sau nu au ținut seama de acest obstacol de netrecut. Ce mai?, politicieni, n-ai ce să le ceri mai mult. Dar, de la guvernul de tehnocrați parcă aveam alte pretenții. Câtă vreme le-a trebuit ca să afle treaba asta?

Noroc,însă, că lucrarea trebuind să fie predată la cheie abia în anul 2020, urmașii celor nouă meșterii mari, calfe și zidari ai Meșterului Manole nu se apucaseră de treabă. Altminteri la cine știe ce expertize și contra-expertize ne-ar fi fost dat să asistăm, ca să nu mai vorbesc despre episoadele palpitante ale inepuizabilului serial ,,Tele-justiția pe adresa dumneavoastră’’.  

Totuși, dacă judecăm lucrurile fără ură și părtinire, o asemenea ispravă ar trebui să le dea caracalenilor mei și o mică satisfacție. Nu de alta dar  toată ziua-bună ziua auzeam felurite istorii răutăcioase despre ,,minunile din Caracal’’. Ba pe aia cu macaraua uitată în blocul turn, ba pe cea despre pușcăria din strada Libertății.

Ei,uite că, de data asta, la Caracal, chiar că s-a petrecut o minune. Pe care, culmea!, nu au mai făcut-o ei, caracalenii…