Bursa ar trebui să revină, în Ghica colţ cu Doamnei

Pe la 1860, bancherii şi negustorii din Bucureşti se adunau la Hanul cu Tei, unde tranzacţionau monede şi alte valori. Câţiva ani mai târziu, gazeta "Românul" publica următorul anunţ: "D.E. Farchy, strada Lipscani, Hanu cu Tei 25, cumpără şi vinde obligaţiuni şi cupoane de interese rurale, precum şi alte efecte ale statului". Aceasta reprezintă prima atestare documentară a activităţii bursiere. Va mai dura însă până ce România va avea o piaţă de capital organizată. De-abia în 1881, Camera de Comerţ şi Industrie Bucureşti trimite Senatului un proiect adoptat în cele din urmă, sub denumirea de "Legea asupra burselor, mijloacelor de schimb şi mijlocitorilor de mărfuri". În 1904 s-a votat o nouă lege a burselor, mult mai consistentă. "Legea burselor din 1904 reuşeşte să conţină elemente de utilitate practică, care să atragă lumea negustorilor la o activitate organizată, renunţând în mare parte la incertitudinile create de tranzacţiile încheiate în stradă sau prin cafenele", se arată în volumul "În zgomotul bursei", scris de N. Murgu, C. Lazăr şi Mugur Isărescu.

În 1904, se pune şi problema construirii unui sediu permanent al bursei. Va mai dura, însă, până în 1906, ca statul  să doneze un teren Camerei de Comerţ, pe care să se construiască.. Donaţia e făcută de ministrul Agriculturii, Industriei, Comerţului şi Domeniilor, Ioan N. Lahovary. "Locul din colţul ce face Strada Doamnei, cu Strada Vestei (actuală Ion Ghica) rămas viran pe urma dărâmării fostei clădiri a clucerului Bărcănescu, unde odinioară fusese aşezat Senatul ţării, în suprafaţă de 2.215 metri pătraţi, este dăruit Camerei în vederea construirii Palatului propriu", scrie în actul de donaţie.

În 1907, arhitectul Ştefan Burcuş câştigă concursul  pentru întocmirea proiectului de construcţie. Piatra de temelie e pusă pe 11 mai 1908 de principele Ferdinand şi principesa Maria. Licitaţia pentru construcţia clădirii, evaluată într-o primă etapă la 800.000 lei aur, a fost câştigată de antreprenorii Costa şi Luigi Forabasco. În final valoarea construcţiei s-a ridicat la 1.300.000 lei aur, iar cea a instalaţiilor - la 500.000. În 1911, sediul bursei e inaugurat în prezenţa regelui Carol I.

După instaurarea comunismului, palatul bursei a devenit sediul Bibliotecii Naţionale. De câţiva ani, clădirea a revenit în proprietatea Camerei de Comerţ. Poate nu întâmplător, în 2011, la 100 de ani de la inaugurarea sediului bursei din Ghica colţ cu Doamnei, guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu, declara, cu ocazia lansării volumului "Centrul istoric financiar-bancar al Bucureştilor" că speră ca o parte a Centrului Istoric Vechi al Bucureştiului să revină instituţiilor financiare. "Cred că să readucem o parte din instituţiile financiare în Centrul Vechi se mai poate. Bursa de Valori ar fi un exemplu şi ar trebui să revină în clădirea Bibliotecii Naţionale. Camera de Comerţ a răscumpărat această clădire, care păstrează şi ringul bursei. Simbolul bursei, ringul, refăcut, ar arăta că această ţară are tradiţie. A păstra istoria şi a o readuce în prezent este o datorie a acestei generaţii", spunea Isărescu.