Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
M-am alăturat demersurilor curajoase și pe deplin îndreptățite ale Antenei 3 și ale ,,Jurnalului Național’’ pentru a-mi exprima indignarea față de marea nedreptate care i se face lui Titus Corlățean. Un diplomat și un jurist de excepție pe care samavolnica instituție, DNA, și multi-medaliata sa șefă, Laura Codruța Kovesi, țin cu orice preț să îl trimită în judecată și poate chiar să îl vadă întemnițat. Pretextul acestei înscenări cu evident caracter de vendetă politică fiind că, la alegerile prezidențiale din 2014, ministerul de externe, al cărui titular era Titus Corlățean, i-a împiedicat pe un foarte mare număr de cetățeni români din străinătate să își exercite dreptul la vot. Favorizând, prin aceasta, un anumit candidat la funcția supremă a statului român. Aberație care cade de la sine numai dacă ne gândim că, practic, acțiunile condamnabile care i se pun în cârcă lui Titus Corlățean nu i-au fost de mare folos lui Victor Ponta- pe care foarte mulți analiști corecți îl consideră a fi adevărata țintă finală a înscenării - de vreme ce a pierdut alegerile. În acest caz, mă rog frumos la domnii, în ce ar mai consta incriminata ,,favorizare’’?…
Dar asta nu este totul, fiindcă în pretinsa justificare a deciziei procurorii DNA aduc un argument de-a dreptul de domeniul literaturii absurdului și anume, că prin deciziile sale, ministrul Titus Corlățean, i-a împiedicat pe foarte mulți români din diaspora să își exprime votul pentru candidatul lor favorit. Să o recunoaștem, Eugen Ionescu ar fi doborât de invidie la aflarea acestei ziceri desprinsă, parcă aievea, din capodopera sa.
Zău așa, de unde și până unde au aflat prokurorii de crasă inspirație stalinisto-kagebistă care erau, în decembrie 2014, opțiunile românilor din diaspora? Asta-i bună, cum de unde? Din paranormal firește, că doar dumnealor, prokurorii, aveau mâna făcută de când cu dosarul privatizării ICA. Bașca faimosul precedent al dolarilor pe care, tot niște vajnici prokurori, susțineau că Adrian Năstase i-ar fi primit mită, dar care, ulterior, s-a dovedit că au fost tipăriți de către trezoreria Statelor Unite abia peste un an de la data la care se pretindea că s-a săvârșit faptei incriminate.
Pentru aceasta, consider și eu că toate cele 19 volume, cât însumează dosarul ticluit de către zbirii DNA lui Titus Corlățean, reprezintă o culme a cinismului și a dictaturii prokurorilor DNA. Abuzuri inacceptabile purtând sigiliul Laurei Codruța Kovesi.
Dictatură a prokurorilor care a început după ce aceștia au fost băgați, cu anasâna, în corpul magistraților de către Monica Macovei în vremea funestului său mandat la ministerul (in-)justiției. Abuz pe care – atenție mărită!- l-a preluat cu fidelitate, ba am putea spune că l-a bătut în cuie, sub legământ, ministrul Robert Cazanciuc. Acela care, cu subiect și predicat, le-a promis colegilor săi de breaslă că atâta vreme cât el va sta la butoanele de comandă ale ministerului nu îi va clinti nimeni din magistratură. Așa a făgăduit și așa s-a făcut!
Dar legământul de frățietate prokurărească al lui Robert Cazanciuc este doar începutul urâtei povești… Așadar, în anul 2012, când Laura Corduța Kovesi își încheia mandatul de șefă a Parchetului General, la ce l-a dus mintea pe Traian Băsescu? Păi l-a dus mintea să nu o trimită înapoi la dosarele prăfuite ale procuraturii din Sibiu de unde o ridicaseră în scări Emil Boc și Monica Macovei, fiindcă, zicea el cu multă duioșie, ar fi fost mare păcat. De aceea, mintenaș a pus mâna pe telefon și l-a contactat pe premierul Victor Ponta, cerându-i să îi facă rost protejatei sale de un post mai cât mai acătări. Că doar pecetluiseră pactul de coabitare, nu-i așa?
Și uite cum, din aproape în aproape, ajungem în octombrie 2012, când Laura Codruța Kovesi este trimisă la Bruxelles pe post de Înalt reprezentant al Ministerului Justiției pentru relația cu Comisia Europeană pe domeniul reformei justiției și luptei anticorupție. În concret, pe domeniul MCV, acel mecanism pus în funcțiune pentru România tot pe vremea ministeriatului Monicăi Macovei și care, prin aplicarea sa abuzivă și voluntaristă, ne ține, de aproape un deceniu, în afara Spațiului Schengen. Detașarea tinerei și foarte promițătoarei doamne procuror la ministerul de externe fiind aprobată- atenție mărită!- de către ministrul Titus Corlățean! Pentru corecta informare a cititorilor, mă grăbesc să adaug că postul respectiv fusese creat încă în perioada guvernului Călin Popescu Tăriceanu dar a rămas neocupat până în 2012. Când, la locul potrivit, a apărut și omul potrivit: Laura Codruța Kovesi !
Și poate că pe acest post ar fi rămas domnia sa cât îi era mandatul dacă noul ministru al justiției, proaspăt instalat în funcție, nu o rechema de la Bruxelles- unde coabita minunat și fructuos cu euro- pârăcioasa Monica Macovei- pentru a o numi în fruntea DNA. Ghici- ghicitoarea mea cum se numește acest foarte de ispravă ministru? Cum altfel decât Robert Cazanciuc, fostul purtător de vorbe goale ( să iertați de vorbă proastă!) al actualei doamne cu cătușe pe vremea când aceasta era șefa Parchetului General. Vedeți ce mică e lumea?!...
Treaba urnită fiind, să nu ne mai fie de mirare că, de atunci și până acum, neiertătoarea Laura Codruța Kovesi i-a luat în cătare, în primul rând, pe cei care i-au întins o mână de ajutor în diverse momente importante ale fulminantei sale cariere. Mai ieri, pe Victor Ponta, acum pe Titus Corlățean și, bineînțeles, lista rămâne deschisă, fiindcă mai este loc în vitrină pentru noi medalii în semn de răsplată a neînfricării domniei sale. (Pe Traian Băsescu nu îl pot include în această listă a țintelor fixe din motive pe care Amiralul Dezastrului Național le cunoaște mai bine decât noi toți…)
În ceea ce îl privește pe fostul său colaborator și binefăcător, Robert Cazanciuc vă povățuiesc să nu vă faceți prea mari griji, fiindcă, după cum umblă vorba în târg, sunt oareșce șanse să fie propus pentru un post la Curtea Constituțională. Unde, în cazul în care va fi desemnat, îi urez din suflet să aibă o prestație cât de cât diferită de aceea pe care a avut-o pe perioada în care a ocupat biroul din Bulevardul Libertății și de pe urma căreia i s-a și tras eticheta (,,ministru-moluscă’’) pe care i-a pus-o,atât de inspirat, Oana Stancu Zamfir…
Astfel se închide cercul reformatei justiții carpato-pontico-dâmbovițene! ,,Cerc vicios’’ veți spune, dacă țineți ca DNA să vă acuze că ați adus grave atingeri prestigiului instituției –simbol a statului de drepți. Cu cât mai mult cu cât se cunoaște că, la comandă, acest cerc vicios se poate transforma în roata care manevrează lama ghilotinei politice.
