E fată citită, citeşte etichete

A fost o vreme în care spectacolele de umor dezlănţuit ale lui Doru Octavian Dumitru aveau mare trecere. Se aşeza lumea de cu zori la coadă la casele de bilete ale Sălii Palatului pentru a putea vedea show-urile de trei ore cu glume curgând în cascadă. Era un umor original, cu jocuri de cuvinte, un umor fără acid sufuric răutăcios şi coroziv al naibii de tare. “E fată citită, citeşte etichete”, era o votbă de duh marca Doru Octavian Dumitru care a prins în spectacolul “Maşina de râs”. Hazul l-a luat de rever pe Doru Octavian Dumitru de mic copil. Era la grădiniţă şi educatoarele i-au lăsat cu gura căscată de uimire pe părinţii lui când i-au rugat să vină să-l ia pe Doru mai devreme cu o jumătate de oră faţă de momentul închiderii. Explicaţia era că atunci când cei mai mulţi părinţi se prezentau pentru a-şi lua acasă odraslele, prichindelul Doru începea să povestească nişte năzdrăvănii inventate de el încît mamele, taţii, bunicii se prăpădeau de râs şi nu mai plecau spre casă cu micuţii ceilalaţi, zilnic se derula un show delicios cu Doru. Deborda de haz chiar din perioada şorţuleţului cu pătrăţele şi fundă roşie la gât. Când a terminat facultatea de Construcţii, Doru a primit repartiţie la şantierele de baraje hidrotehnice din zona Bacău. Directorul general s-a amuzat de câteva replici nostime ale stagiarului şi i-a zis: “Am o mulţime de ingineri, mai bine înfiinţează o brigadă de umor a şantierelor”! În timpul studenţiei, Doru Octavian Dumitru anunţa spectacole la sala de festivităţi cu o piesă unde existau replici usturătoare la adresa acţiunilor tembele puse în practică de Ceauşeşti, alimente pe cartelă, cozi la mâncare. A aflat securitatea şi a interzis piesa, însă studenţii au mutat premiera la cămin unde în loc de cortină era o pătură.