Autoritatile pierd procesul

1922 - Proces anticomunist in Dealul Spirii
271 de comunisti au fost judecati pentru afilierea la Internationala a III-a, activitati ilegale, terorism. O pleiada de avocati ai apararii, sprijiniti de 600 de martori, lupta impotriva unui singur reprezentant al acuzarii - maiorul Cernat. Detinutii au apelat inclusiv la greva foamei pentru a castiga procesul.

In Dealul Spirii, imensa desfasurare de forte militare. La Tribunalul militar incepe procesul celor care se declara reprezentanti ai miscarii muncitoresti din Romania. Capetele de acuzare seamana cu cele din vreme de razboi: "crima contra sigurantei statului", "terorism", "alianta cu inamicul", "indemn la revolta" etc.

Arestati in ultima zi a Congresului Partidului Socialist Comunist Roman (12 mai 1921), Gheorghe Cristescu, Moscu Kohn, Mihai Bujor, Elek Koblos si tovarasii lor vor fi incarcerati si judecati alaturi de alti simpatizanti ai ideilor comuniste. Exagerarile comise de reprezentantii justitiei militare nu se opresc aici. Pe motiv ca sala de judecata e prea mica, accesul publicului este interzis, numarul ziaristilor, redus. Conditiile pe care detinutii sunt nevoiti sa le suporte sunt mizere. Unii dintre ei, de oboseala, isi improvizeaza paturi chiar in boxele din sala procesului. Regimul de detentie va fi extrem de dur pentru toti.

INUMAN. Iata cum descrie "Socialismul" din 26 ianuarie starea arestatilor: "Suntem in plin proces. La bara justitiei cazone apar chipurile trase si palide ale tovarasilor nostri supusi luni intregi la torturile cele mai grozave, la privatiuni si umiliri. Nimic din cate perversitatea omeneasca poate imagina ca mijloc de tortura morala si fizica nu a fost neglijat."

La 1 februarie, acelasi ziar descrie atmosfera din sala de judecata: "E penibil sa vezi cum acesti congresisti, tinuti de peste opt luni in preventie, sunt tratati in inchisoarea militara. s...t Nu pot comunica cu familiile, si ceea ce este si mai grozav, cu apararea. Aspectul salei este lugubru: o companie de soldati inarmati pana in dinti, cinci persoane publice, patru ziaristi, 20-30 agenti de siguranta si cateodata unul dintre acesti nenorociti de detinuti lesina..." Unii dintre ei se imbolnavesc de tuberculoza din cauza conditiilor din inchisoare.

APARAREA. Un intreg grup de avocati, in frunte cu decanul baroului Bucuresti - Dem Dobrescu, apara interesele comunistilor. Printre avocati sunt profesionisti renumiti ca Osvald Teodoreanu, Iorgu Petrovici, N.D. Cocea s.a. Ei aduc in sprijinul acuzatilor 600 de martori. Acuzarea, la randu-i, va incerca sa demonstreze vinovatia detinutilor prin depozitiile a 300 de martori. Depun in favoarea comunistilor generalul Alexandru Averescu, istoricul Nicolae Iorga, directorul ziarului Adevarul, Constantin Mille. Sunt persoane influente, iar discursurile lor impresioneaza. De ce s-au facut vinovati "reprezentantii clasei muncitoare"? In primul rand, pentru ca au votat afilierea la Internationala a III-a - Kominternul. Faptul a fost considerat de autoritatile romanesti ca un atac la siguranta statului, avand in vedere expansionismul bolsevicilor moscoviti. Acuzatia este contracarata atat de inculpati, cat si de martori importanti. Profesorul Nicolae Iorga, de exemplu, afirma ca: "Afilierea la o internationala, oricare ar fi ea, nu poate constitui un act contra sigurantei statului". Fostul rector al Universitatii iesene Constantin Stere adauga: "S-au mai afiliat si alte partide la Internationala a III-a, dar nu s-au inscenat procese pe acest motiv. Afilierea nu poate constitui o crima". Dr. Nicolae Lupu (fost ministru al Regelui Ferdinand) opineaza: "A fi comunist si a fi afiliat la internationala comunista nu e o crima contra justitiei statului".

Gheorghe Cristescu-Plapumaru a fost principalul acuzat. Invinuindu-l, comisarul regal Cernat ii face in ordonanta definitiva a procesului urmatorul portret: "La inceput, membru in comitetul executiv, in urma devenind secretarul partidului, desfasoara o activitatea intensa pentru apararea programului comunist. Fire impulsiva, cu o putere de fascinare a maselor, la intruniri si convorbiri particulare pregateste sufletul muncitorilor trezind in mintea lor dorul unei parveniri usoare. Astfel, fascinand muncitorimea, o convinge ca ea este in masura sa ia locul oricarei dregatorii. s...t El este acela ce-si ia angajamente in Rusia pentru desavarsirea revolutiei si impreuna cu Ilie Moscovici si ceilalti membri ai comitetului executiv a luat parte activa la propovaduirea desfiintarei actualei forme de guvernamant, la rebeliune, la insulta si dispret, catre institutiile statului, isi asuma cu placere toate invinuirile care i se aduc, cerand in numele intregii mase muncitoresti consideratiunea propriei sale culpe".

La randu-i, socialistul Constantin Stere vine in apararea lui Gheorghe Cristescu (pe care "l-a vazut desfasurand o activitate energica parlamentara") si a lui Gherea-fiul ("pe care il cunosc de copil si stiu ca a trait intr-o atmosfera de idealism").

Tactica pe care miza apararea era disjungerea procesului, adica impartirea inculpatilor in functie de fapta comisa: acuzatii politici (congresistii) si anarhistii (atentatorii, in frunte cu Max Goldstein). In felul acesta, cei din prima categorie urmau a fi considerati mai putin vinovati si achitati. Nu se va reusi insa. In disperare de cauza, acuzatii vor recurge la greva foamei.

CEDARI. Consecinta actiunii greviste consta in eliberarea a 37 de detinuti. Printre ei se aflau Mihai Cruceanu, Moscu Kohn, Ilie Moscovici, Elek Koblos, Constantin Popovici. Cei ramasi in inchisoare incearca in continuare sa-l convinga pe judecatorul militar de nevinovatia lor.

AMNISTIEREA. Tanarul Alexandru Dobrogeanu-Gherea intra in greva foamei si rezista timp de 17 zile. Actiunea lui are un mare impact, insufland curaj tovarasilor lui si trezind un puternic ecou in societate. La presiunea avocatilor si a presei privind abuzurile din inchisoare, un capitan si un locotenent din paza inchisorii sunt demisi. Avocatul Take Polikrat scrie Regelui Ferdinand, rugandu-l sa-si arate bunavointa fata de inculpati. Intr-adevar, la inceputul lui iunie, Consiliul de Ministri dezbate textul amnistiei generale, dupa care Regele semneaza Decretul de amnistie. In urma lui, cei 213 detinuti din Dealul Spirii sunt eliberati.

"Prin gratia lui Dumnezeu si Vointa Nationala, Rege al Romaniei, Am decretat si decretam: art. 1 - Dintre infractiunile contra sigurantei interioare si exterioare a statului sunt si raman amnistiate urmatoarele: provocarea sau participarea la greve, propaganda clandestina sau publica de idei impotriva formei de guvernamant, faptele care cad sub prevederile legii asupra spionajului, rebeliunea, delictele electorale si de presa." - Fragmente din Decretul de amnistiere dat de Regele Ferdinand, la 6 iunie 1922, prin care comunistii au fost eliberati

"Mai vad si azi prin neguri/ mai vad de-atunci si cant/ Cumplitul iad de viata ce fost-a pe pamant/ Hlamida lunga, palos si-o mutra c-alta aia / Se oftica de grije, batatorind Sinaia/ Acesta fu al doilea, calaul cel loial (...)/ Prin fabrici faurarii isi desteptau oftatul/ Gemea in temnite tara, gemea in temnite satul/ In patru vanturi altii, mai regi si mai cu bani/ Ocarmuiau norodul sub cisma de tirani." - Fragment din poezia lui Mihail Cosma, Balada Republicii, in care comunistii acuza monarhia de nesabuinta si tiranie

PROTESTUL PROFESORULUI IORGA

In contextul unei intregi campanii de sustinere a drepturilor comunistilor la un proces corect, profesorul Nicolae Iorga ia atitudine in ziarul Neamul romanesc: "Tinem sa protestam alaturi de toata lumea constienta si cu dragoste de soarta cetatenilor acestui stat si de demnitatea noastra ca popor, contra tratamentului barbar ce se aplica la 300 de cetateni dati pe mana Curtilor Martiale, schingiuiti si batjocoriti cum nu se poate mai josnic, dupa ce au fost tinuti in aresturi peste un an de zile ca preventie. Sa inceteze nelegiurile si barbaria asupritorilor!".

DEM DOBRESCU CATRE INTELECTUALI

"Ca procuror al umanitatii acuz! Acuz pe autoritatea militara ca tortureaza inca pe comunisti, cu torturi morale, cu batai! Acuz autoritatea militara ca s-a transformat intr-o inchizitie militara! Fac apel la toti intelectualii din tara romaneasca sa uneasca glasurile lor laolalta, ca sa temperam terorismul si dictatura clasei burgheze si a clasei muncitoare, pentru ca in orbirea lor nebuna au ajuns sa salbaticeasca tara. Numai intelectualii au inteligenta si dezinteresarea necesara, pentru ca sa opreasca revolutia care alearga pe strada".

MANIU II APARA PE COMUNISTI

Iuliu Maniu, presedintele Partidului National, aflat in opozitie, ia atitudine fata de descinderea facuta de autoritati la sediul Partidului Comunist Roman din Str. Sf. Ionica nr. 12. Nu avea, deocamdata, nici un motiv sa banuiasca faptul ca peste 25 de ani, el insusi va fi victima unui si mai grav act ilegal si neconstitutional. Actul impotriva lui Maniu avea sa fie comis de chiar cei a caror aparare o ia in 1922. Liderul Partidului National considera arestarea comunistilor drept un "act absolut ilegal si neconstitutional".

MAINE, EPISODUL 4

TREZIREA DIN VISUL COMUNIST. Gheorghe Cristescu, singurul conducator roman din perioada interbelica al partidului comunist, s-a intors foarte repede la socialistii din randul carora plecase pentru a participa la fondarea noului partid comunist. Aceasta decizie ii va salva, probabil, viata. "IA ZIARUL! DOI LEI TITA SI CIULEI!" Vanzatorii de ziare din Bucuresti anuntau punerea sub acuzare a inginerului Liviu Ciulei pentru asasinarea Titei Cristescu.