Decizia lui Sorin Blejnar care a păgubit mii de români

Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a sancţionat din nou România după ce, printr-o decizie pronunţată săptămâna trecută, a obligat autorităţile de la Bucureşti să recunoască dreptul de deducere a TVA la tranzacţiile imobiliare rea lizate de către persoanele fizice. Această decizie, care are caracter obligatoriu, vine după ce, de ani de zile, ANAF colectează TVA din astfel de tranzacţii, dar refuză să recunoască dreptul vânzăto rului de a-și recupera taxa pe valoarea adăugată.

Prin această înşelătorie, statul român a reuşit să fure din buzunarul românilor peste două miliarde de euro, începând cu 2006. Introdusă de tandemul Boc&Blejnar în 2009, taxa pe valoarea adăugată la aceste tranzacţii a generat un un val uriaş de procese, mai ales că fiscul a cerut achitarea TVA retroactiv, începând cu anul 2006. Chiar dacă persoanele vizate de fisc au adus dovezi că există şi TVA deductibil, fiind dovedit prin facturi, şi de multe ori chiar a fost mai mare ca TVA de plată, inspectorii ANAF au refuzat şi continuă să refuze luarea lui în calcul. Mai mult, în cazul în care actul de impunere a fost contestat în instanţă, până la pronunţarea acesteia, a calculat, tot abuziv, dobânzi şi penalităţi. „Inspectorii ANAF controlează numai TVA de plată, fără să respecte contribuabilul şi să efectueze un control complet. De multe ori, raportul de inspecţie fiscală nu consemnează facturile, nu consemnează dreptul de deducere, pentru că persoana fizică care nu este înregistrată fiscal (chiar dacă legea nu are explicată categoria „persoană fizică plătitoare de TVA”) nu ar avea acest drept. Eronat. CJUE a sancţionat tocmai acest lucru, exemplificând cu un număr impresio-nant de decizii”, ne-a declarat Dan Udrescu, expert contabil.

Șeful Fiscului şi TVA impusă după ureche
Ilegalitatea comisă de fostul şef al ANAF, Sorin Blejnar, este cu atât mai gravă, cu cât până în 2010, nu a existat legislaţie secun-dară în cadrul ANAF cu privire la claritatea aplicării legii, adică nu existau formulare de control al TVA la persoanele fizice. În aceste condiţii, inspectorii ANAF au trecut la improvizaţii, rezultatul fiind o practică neunitară de control şi impunere a persoa-nelor fizice în scop de TVA, fie că vorbim despre constatarea faptului generator (ce fel de tranzacții cu imobile urmau să facă obiectul impunerii), fie că vorbim despre modul în care a fost calculată TVA (taxa a fost calculată prin adăugare la prețul tranzacţiei, şi nu în interiorul acestora), potrivit lui Dan Udrescu. Poate la fel de vinovaţi pentru comportamentul abuziv faţă de contribuabili sunt şi cei care au condus ANAF după Sorin Blejnar, care, deşi ştiau că refuzul de a permite deducerea TVA este ilegal, au preferat să nu schimbe procedura de control fiscal la persoanele fizice şi să încaseze în continuare bani.

Termen de 30 de zile pentru a cere rambursarea taxei
Acum, prin decizia CJUE, sta tul român va fi bun de plată. Chiar şi aşa, va ieşi în câştig prin înşelarea contribuabililor pentru că vor putea formula cereri în vederea recuperarea banilor doar persoanele fizice care au făcut, la momentul emiterii deciziei de impunere de către ANAF, contestaţie şi sau adresat justiţiei. Cei care au acceptat abuzul fiscului şi au plătit fără să clipescă, rămân cu banii luaţi de stat. La nivelul ANAF nu există la această oră o evidenţă referitoare la câţi bani sau colectat de la persoanele fizice prin refuzul de a li se permite deducerea TVA. Ori cum, impactul recentei decizii a CJUE poate fi estimat undeva la aproximativ două mi liarde de euro, susţine ex pertul contabil Daniel Udrescu, iar persoanele fizice vor avea un termen de numai 30 de zile pentru a cere rambursarea taxei plătite la stat, după care vor pierde acest drept.

Statul nu avea de luat, ci de dat
Jefuirea cetăţeanului, pusă în practică de Sorin Blejnar şi continuată de ceilalţi şefi ai ANAF care iau urmat, trebuie pusă în contextul recesiunii economice care a lovit România în 2008. Găselniţa inventată de Blejnar era menită să salveze încasările bugetare ale Guvernului Boc, care o luaseră vertiginos la vale. În mod normal, o astfel de lege aplicată corect ar fi făcut ca tocmai statul să fie, în cele mai multe cazuri, cel care să ramburseze TVA, şi nu cel care încasează. „Având în vedere că TVA percepută la tranzacţiile imobiliare este de 5%, iar materialele folosite la construirea locuinţei aveau un TVA de 19% şi, ulterior, de 24%, cei mai mulţi dezvoltatori imobiliare erau în situaţia de a recupera TVA, şi nu de a plăti”, potrivit lui Daniel Udrescu.

CJUE a mai sancţionat o dată România
Decizia de săptămâna trecută a CJUE nu este singulară pe tema TVA aplicată persoanelor fizice la tranzacţiile imobiliare. Com portânduse ca un student la ASE din primul an care deabia învaţă principiile fiscalităţii, Sorin Blejnar a decis ca TVA să fie aplicată la valoarea tranzacţiei. Având în vedere că persoana fizică este consumator final, preţul include TVA şi nu se adaugă. Această ilegalitate a ajuns şi ea pe masa CJUE, care în 2013, printrun răs puns la o sesizare primită de la un ce tăţean român, a precizat că tran zacţiile imobiliare trebuie pre zumate ca incluzând deja taxa pe valoarea adăugată. Statul ro mân a mai tras de timp, con tinuând să încaseze ilegal zeci de milioane de euro, poate chiar sute, mai bine de un an de zile. În final, de la 1 ianuarie 2015 a catadicsit să aplice această decizie.