Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Executorii judecătoreşti, săgeţile samsarilor imobiliari
Bogdan Marinescu a luat în 2006 un credit de nevoi personale de 25.000 de euro şi a garantat cu un apartament din Sectorul 3. În septembrie 2006, banca i-a făcut o ofertă de refinanţare a creditului şi astfel Marinescu a luat 34.100 de euro din care a rambursat creditul iniţial. În 2012, banca a găsit că Marinescu nu şi-ar fi achitat unele obligaţii, cu toate că soţia sa plătea ratele prin virament bancar. Apartamentul a fost scos la licitaţie publică prin intermediul executorului Andrei Lepădatu, fost angajat al băncii, deşi exista deja o poprire pe salariul lui Marinescu. Conform avocatului familiei, banca a refuzat prezentarea unui scadenţar din care să rezulte explicit sumele plătite şi a majorat nejustificat valoarea contractului cu peste 2.000 de euro. “Licitaţia a fost adjudecată de un puşti de 24 de ani, Claudiu Popescu Patrik, licitator de profesie. Am făcut plângere la Parchet executorului pentru conflict de interese. El a lucrat la Unicredit, fosta HVB Bank, ca executor bancar”, a declarat Mihaela Marinescu.
Claudiu Patrik Popescu, câştigătorul licitaţiei, a refuzat să dea vreo explicaţie. El a achitat exact suma cu care a fost scos la licitaţie apartamentul, nici măcar nu a încercat să obţină un preţ mai bun. Cu casa luată, datoria către bancă ar fi trebuit să nu mai existe, dar Marinescu încă mai are poprire pe salariu şi nimeni nu poate să-i explice de ce. “Din momentul emiterii somaţiei am făcut contestaţie la executare şi cerere de suspendare provizorie a executării silite. Popescu le-a spus clienţilor mei că le scoate lucrurile în stradă, chiar dacă în apartament, la momentul executării, erau şi doi copii minori de 11 şi 4 ani. Practic, au fost evacuaţi fără respectarea actelor procedurale şi prin ameninţare”, a adăugat avocatul.
Copie la indigo
Florin B. a explicat schema prin care a rămas fără o casă din Sectorul 2: “Se identifică un dosar de credit ajuns în faza de executare silită în care valoarea imobilului adus în garanţie să fie cu mult mai mare decât valoarea creditului; se subevaluează imobilul cu ajutorul evaluatorului bancar; se organizează o licitaţie; se identifică două persoane de încredere care să participe la licitaţie în calitate de licitatori: unul va participa pur formal pentru întrunirea cvorumului, iar cel de-al doilea oferă suma pe care banca o are de recuperat, astfel încât banca să accepte vânzarea imobilului sub valoarea stabilită prin raportul de evaluare.” Florin a garantat cu casa un împrumut luat de firma unui amic în 2004 de la Libra Bank. Firma nu a restituit la timp creditul. Executorul Ion Constantin Aurelian, fost angajat al băncii, a început executarea silită asupra imobilelor aduse în garanţie, inclusiv asupra casei lui Florin. La primul termen de licitaţie nu s-a prezentat nimeni. La următorul termen preţul a fost fixat la 75% din valoarea raportului de evaluare. Conform avocatului lui Florin, executorul a publicat pe site-ul Libra Bank un anunţ de licitaţie anunţând că licitaţia începe de la 75%, iar în cazul în care nu se obţine preţul de pornire, imobilul urmează a fi vândut la cel mai bun preţ oferit dar nu mai puţin de 400.000.
Lipeli bancare
“La licitaţie au participat Ilie Costel Nicolae care achitat exact suma de 400.000 şi Argeşanu Mihai Emilian, care s-a retras. Din extrasul de cont al Libra Bank rezultă faptul că suma necesară participării la licitaţie a lui Argeşanu a fost achitată de directorul bancar Georgeoni Oana Mădălina. După terminarea licitaţiei, în aceeaşi zi, suma a ajuns din nou la Georgeoni. Ea este director recuperator creanţe Libra Bank şi sora licitatorului Argeşanu”, a explicat păgubitul. Avocatul acestuia a precizat că banca nu a ţinut cont de nişte sume achitate, astfel că executarea silită s-a făcut pentru o sumă mai mare decât cea menţionată în somaţie. “Eroarea intenţionată a pornit de la calcularea dobânzilor restante şi a dobânzilor majorate, deşi acestea trebuiau stopate având în vedere deschiderea procedurii insolvenţei împotriva firmei care a luat creditul. În timpul licitaţiei, clientul meu a avut obiecţii legate de suma mică de adjudecare. Degeaba. Au existat mai multe falsuri, nu există ştampile şi semnături acolo unde ar trebui să existe. Am făcut degeaba plângeri la Parchet şi DIICOT”, a precizat avocatul.
Procedura legală
Judecătorii şi procurorii care sunt sesizaţi despre aceste abuzuri se ascund în spatele unor proceduri anevoioase. În cazul recuperării creditelor, procedura legală este următoarea: banca cheamă în instanţă persoana care a luat creditul, instanţa apreciază asupra datoriei, fixează limitele obligaţiei şi îl obligă pe cel care a luat creditul să plătească. Dacă acesta refuză, se trece la executarea judecătorească. “În România însă au apărut ca ciupercile după ploaie executorii bancari. Pentru că funcţionau fără a avea un statut, ei au fost asimilaţi executorilor judecătoreşti şi atunci au început să lucreze pentru băncile la care lucraseră anterior. Printr-o hotărâre a Curţii Supreme sunt consideraţi funcţionari publici şi conform Legii conflictului de interese nu pot să facă executările pentru băncile la care au lucrat”, a explicat un executor judecătoresc. Aceste cazuri nu sunt singulare. Din cauza procedurilor anevoioase din justiţie, oamenii rămân fără case şi plătesc rate în continuare spre deliciul samsarilor imobiliari.
