Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Sindicatele polițiștilor sunt revoltate de noua modificare legislativă care va afecta și cadrele militare din Ministerul Afacerilor Interne. După o modificare a legislației din anul 2019, care i-a vizat doar pe polițiști, eliminându-le posibilitatea de pensionare anticipată în cazul desființării posturilor, acum se merge mai departe, prin aplicarea acelorași prevederi și pentru militari. Absurditatea prevederilor legislative care urmează să fie adoptate este că nici măcar militarii care nu vor mai fi „apt combatanți” nu se vor putea pensiona anticipat, urmând să fie folosiți la munca de birou, deși posturile care li s-ar potrivi sunt deja ocupate și nu reprezintă mai mult de 30% din total. Tensiunea crește în rândul polițiștilor și militarilor, prin această nouă modificare legislativă, exact înainte de protestele anunțate de sindicatele polițiștilor și de rezerviști. Militarii nu pot avea sindicate și nu pot protesta, iar singura variantă care li se oferă, dacă nu vor accepta noile condiții, este demisia - în contextul actual, în care se vorbește despre reintroducerea stagiului militar, despre recrutări pentru Armată și mai ales despre pericolul extinderii războiului de la granița României.
Modificarea Legii nr. 80/1995 va elimina „portița” spre pensie în cazul reorganizării instituțiilor de apărare. „În contextul unui deficit major de personal și al unei reorganizări iminente, Ministerul Afacerilor Interne (MAI) pregătește o modificare discretă, dar crucială, a Statutului cadrelor militare (Legea 80/1995). Deși prezentată oficial în dezbaterile publice ca o „măsură de protecție” pentru angajați, o analiză atentă a textelor de lege relevă un mecanism complex. Acesta pare menit să împiedice ieșirea din sistem cu beneficii financiare (pensie anticipată) a personalului afectat de desființarea funcțiilor. Iată cum funcționează „ingineria” legislativă, explicată pas cu pas”, anunță Sindicatul Polițiștilor „Diamantul”, într-un comunicat de presă.
Legea s-a modificat mai întâi pentru polițiști, eliminându-le această posibilitate din 2019, dar în MAI sunt și cadre militare - în special Jandarmeria. MAI are un deficit uriaș de personal, după criza economică din 2009, când au fost foarte mulți disponibilizați, apoi au urmat perioade de criză în sistem, soluția de compromis fiind încadrarea din sursă externă a unor persoane fără studii de specialitate și fără experiență, doar într-o încercare disperată de a suplini cumva deficitul de personal calculat de sindicate la 25-30% în toate structurile MAI.
În ultimii ani, MAI a fost lovit de o serie nesfârșită de scandaluri cauzate de alte încercări de introducere în Poliție a unor absolvenți de studii de scurtă durată, dar cu statut superior celor care au absolvit școlile de Poliție sau chiar Academia de Poliție, astfel încât proaspeții absolvenți care parcurgeau toate etapele pregătirii ajungeau să fie umiliți de cei care au fost introduși în sistem prin cursuri de scurtă durată și care intrau cu mai multe avantaje decât cei de la cursurile de lungă durată.
MAI recunoaște deficitul de 22%
MAI recunoaște acum un deficit de 22% și noua modificare legislativă ar trebui să păstreze personalul în cadrul ministerului, dar condițiile care li se vor impune de acum militarilor doar îi dezavantajează, sindicaliștii explicând că nu va avea nimeni de câștigat dacă inclusiv cadrele militare care nu vor mai fi „apt combatante” vor fi ținute forțat în sistem.
„MAI se confruntă cu un deficit de personal de peste 22%, fapt recunoscut oficial, care afectează capacitatea operațională. În același timp, instituția pregătește o «recalibrare a structurilor» (reorganizare), care implică desființarea unor unități (de exemplu, inspectorate județene) și înființarea altora regionale. În mod tradițional, o reorganizare care ducea la dispariția funcției oferea cadrului militar o «portiță de aur» către pensionare”, explică sindicaliștii.
Conform legislației actuale, dacă postul unui militar se desființează și nu există posibilități de reîncadrare, acesta este trecut în rezervă. Acest fapt declanșează beneficii majore prin Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat: Trecerea în rezervă: Legea 80/1995 permite trecerea în rezervă când, în urma reorganizării nu sunt posibilități pentru a fi încadrați în alte funcții.
Legea 223/2015 le permite militarilor să iasă la pensie cu 5 ani mai devreme decât vârsta standard, dar existau beneficii și la pensionarea anticipată parțială, pentru cei cu o vechime efectivă de doar 20 de ani, față de 25, dacă motivul ieșirii este reorganizarea. Acest lucru nu se va mai întâmpla, după modificarea legislativă.
Noul mecanism care va fi adoptat presupune blocarea ieșirii prin „numirea fără acord”. „Pentru a stopa exodul de personal prin această portiță, MAI propune, prin proiectul de OUG discutat recent, completarea Legii 80/1995 cu un mecanism importat din statutul polițiștilor”, explică Sindicatul „Diamantul”, vorbind despre o „capcană” introdusă prin eliminarea opțiunii de a refuza - în loc să constate că „nu sunt posibilități de încadrare”, ceea ce ar duce la pensie anticipată, instituția creează artificial aceste posibilități.
Numirea în funcție fără acordul cadrului militar
Proiectul introduce posibilitatea numirii în funcție fără acordul cadrului militar, dacă funcția este în aceeași localitate sau garnizoană. Cu alte cuvinte, militarii vor fi nevoiți fie să accepte repartizarea obligatorie, fie să demisioneze. „Deoarece deficitul este uriaș, aproape toate unitățile au posturi vacante. Astfel, militarului i se va găsi obligatoriu un loc, chiar dacă nu îi convine. Scopul declarat: Oficialii MAI recunosc în minuta dezbaterii că măsura „previne situațiile neconforme, în care cadrul militar refuză nejustificat ocuparea unei funcții disponibile”, mai explică sindicaliștii.
Mecanismul este similar cu cel aplicat acum pentru șomaj: dacă instituția îi oferă un post celui căruia i se desființează postul, militarul nu va putea refuza oferta și nu mai poate fi trecut în rezervă pe motiv de reorganizare, conform art. 85 lit. e din Legea 80/1995. În caz de refuz, singura opțiune rămasă este demisia.
Alternativa este aceeași, în caz de refuz
Sindicaliștii spun că există și o consecință financiară devastatoare: Demisia este considerată o plecare voluntară, iar conform Legii 223/2015, demisia nu permite accesarea pensiei de serviciu anticipate sau anticipate parțiale. „Prin această modificare legislativă, MAI transformă reorganizarea dintr-o oportunitate de pensionare anticipată într-o simplă mutare de personal. Cadrul militar este pus în fața unei alegeri dificile: acceptă postul „repartizat” și rămâne în sistem - rezolvând deficitul instituției - sau își dă demisia și pleacă acasă fără pensie anticipată, fiind nevoit să aștepte vârsta standard de pensionare, 65 de ani, redusă conform condițiilor de muncă. Astfel, statul „securizează” personalul existent, folosind legislația pentru a bloca valul de pensionări care ar fi fost altfel iminent odată cu reorganizarea teritorială”, mai explică Sindicatul „Diamantul”.
Sindicaliștii se întreabă și pe cine ajută această măsură, mai ales în cazul cadrelor militare care nu mai pot fi „apt combatante”, dar pentru care va trebui să se „inventeze” posturi, în cadrul structurilor de apărare.
Vasile Zelca, președintele Sindicatului Național al Polițiștilor și Personalului Contractual (SNPPC) a explicat, pentru Jurnalul, că ar putea să apară alte tipuri de probleme în sistem, din cauza eliminării acestor posibilități de pensionare anticipată, pentru că nu vor exista posturi suficiente pentru cei care ar trebui să fie trecuți în rezervă, iar problema deficitului de personal nu se poate rezolva în acest mod. „Cei care nu vor mai putea avea aceeași performanță ca înainte vor fi trecuți la munca de birou, eventual la Comunicare, dar aceste posturi nu pot trece peste 30% din total. Ce vor face militarii care nu vor mai fi apt combatanți?”, spune președintele SNPPC.
Paie pe foc, înainte de cel mai mare protest
Vestea modificării legislației în defavoarea militarilor vine exact înainte de protestul anunțat pentru 18 decembrie, de la ora 11.00, la Cotroceni, la care participă rezerviștii și sindicatele polițiștilor, alături de patru confederații sindicale - Meridian, Cartel Alfa, Frăția și CSDR. Confederația Cadrelor Militare Disponibilizate (SCMD) i-a chemat în stradă pe toți militarii în rezervă și pe toți susținătorii sistemului de apărare și ai sindicatelor. Protestele se vor organiza pe durata întregii luni, la Cotroceni, cu excepția zilei de Crăciun.
Legislația nu le permite cadrelor militare active să participe la proteste, dar tensiunile actuale din sistem pot duce și la situația în care protestatarilor să li se alăture și aceștia, cu riscul de a-și pierde funcțiile. Riscul este mare mai ales pentru că modificarea legislativă le lasă exact aceeași variantă, pentru că prin demisie își pierd atât funcția, cât și posibilitatea de a beneficia de pensia de serviciu anticipată.
Citește pe Antena3.ro
