Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Mihaela Moraru Iorga și adjunctul SIIJ, procurorul Nicolae Marin, au solicitat și obținut câte încă un mandat de trei ani la SIIJ, începând cu 2 martie 2022, în ciuda faptului că, în programul de guvernare al Coaliției PNL-PSD-UDMR este prevăzut că, de la 31 martie, această secție va fi desființată. Mai mult, dacă, în ceea ce o privește pe Mihaela Iorga Moraru, cererea de continuare a activității a fost susținută de șeful SIIJ, Nicolae Marin, în cazul acestuia din urmă, prelungirea mandatului a fost susținută de nimeni alta decât de Gabriela Scutea, procurorul general al României. Și nu oricum, ci lăudând activitatea SIIJ, dar și a lui Nicolae Marin la conducerea SIIJ. Plenul CSM subliniază, în aceeași hotărâre, calitățile profesionale deosebite ale procuroarei Mihaela Iorga Moraru, în întreaga ei activitate de magistrat, dându-i, astfel, o palmă morală Laurei Codruța Kovesi care, în 2017, a dat-o afară pe această procuroare de la DNA, după ce a intrat în conflict cu ea, dar și cu un alt procuror, Doru Țuluș, care au avut curajul să o contreze pe „zeița anticorupție”.
Toate aceste detalii senzaționale se regăsesc în motivarea Hotărârii nr. 210, din 14 decembrie 2021, a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, remisă cu majoritatea voturilor membrilor. Aflăm, astfel, că, la finalul luni noiembrie a anului trecut, Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) a înaintat Consiliului solicitările de continuare a activității, în cadrul acestei secții, a procuroarei Mihaela Moraru Iorga și a procurorului Nicolae Marin, la expirarea termenului de trei ani pentru care cei doi au fost numiți în funcții de execuție. Iar CSM a analizat nota Direcției de Resurse Umane și Organizare, din data de 13 noiembrie, reținând că, prin Hotărârea nr. 26 din 19 februarie 2019 a Plenului CSM, Mihaela Iorga Moraru și Nicolae Marin, ambii procurori în cadrul Direcției Naționale Anticorupție (DNA), au fost numiți în funcția de procuror la SIIJ, pe o durată de trei ani, cu începere de la data de 1 martie 2019.
Ulterior, prin Hotărârea nr. 110, din 4 iunie 2019, a Plenului CSM, procurorul Nicolae Marin a fost numit în funcția de procuror-șef adjunct al Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, pentru o perioadă de 3 ani, cu începere de la aceeași dată.
Potrivit articolului 88 indice 5, alineat 1, din legea nr. 304/2004, SIIJ se încadrează cu procurori numiți de Plenul CSM, în urma unui concurs, pe o durată de trei ani, cu posibilitatea prelungirii activității în cadrul Secției, pentru o perioadă totală de 9 ani. Totodată, la articolul 88 indice 6, alineat 1, din aceeași lege, se prevede c, la expirarea termenului de trei ani, procurorul poate cere continuarea activității în cadrul SIIJ pe o perioadă de trei ani, fără a depăși în total 9 ani de activitate în cadrul Secției, iar, de asemenea, la alineatul al doilea, se precizează că, „cu trei luni înainte de expirarea termenului, Plenul CSM va analiza cererea depusă de procurorul care solicită continuarea activității în cadrul Secției și decide asupra acesteia, având în vedere evaluarea activității desfășurată de acesta în ultimii trei ani”.
Moraru-Iorga, lăudată pentru activitatea înfierată de Kovesi
Ei bine, la data de 22 noiembrie 2021, Mihaela Moraru Iorga și Nicolae Marin au înaintat, fiecare câte o cerere pentru a-și continua activitatea în cadrul SIIJ. În ceea ce o privește pe Mihaela Moraru Iorga, motivarea Hotărârii Plenului CSM menționează că aceasta avea, la acel moment, o vechime ca procuror de 22 de ani și zece luni și grad profesional de Parchet General. „Conform raportului de evaluare aflat la dosarul profesional, pentru activitatea judiciară, în perioada 1 ianuarie 2011 – 32 decembrie 2013, i s-a acordat calificativul <
Această descriere vine ca o palmă pe obrazul fostei șefe a DNA, Laura Codrușa Kovesi, care, în 2017, a făcut tot ce a putut pentru a o sabota pe Mihaela Iorga Moraru, mergând până la a o da afară din DNA, pentru că a avut curajul ca, alături de Doru Țuluș, să sesizeze Inspecția Judiciară față de practicile abuzive ale lui Kovesi la conducerea acestei instituții. Ulterior, cu sprijinul celebrei „unități de elită” de la Ploiești, s-a fabricat chiar un dosar penal pe numele acestei procuroare, dosar care, ulterior, a fost închis.
Mai departe, Plenul CSM arată că șeful de la SIIJ al Mihaelei Moraru Iorga, Nicolae Marin, și-a exprimat acordul cu privire la cererea de continuare a activității acesteia în cadrul Secției, la expirarea termenului de trei ani, arătând că, între 1 martie 2019 și 26 noiembrie 2021, Mihaelei Moraru Iorga i-au fost repartizate 1.350 de lucrări penale, din care în trei a fost dispusă efectuarea în continuare a urmăririi penale față de trei suspecți (doi judecători și doi procurori), iar în cazurile instrumentate au fost audiate 270 de persoane. Mai mult, Mihaelei Moraru Iorga nu i-a fost infirmată decât o singură soluție dispusă în aceste dosare.
Gabriela Scutea însăși a susținut cererea șefului SIIJ. Mai mult, arată ce volum mare de muncă există la această secție
Surpriza și mai mare din această motivare se regăsește, însă, în pasajele legate de cererea de prelungire cu încă trei ani a mandatului, formulată de procurorul-șef adjunct al SIIJ, Nicolae Marin. Se arată aici că acesta avea o vechime de procuror de 26 de ani și o lună, cu grad profesional de procuror de Parchet General. Iar activitatea sa la SIIJ, precum și continuarea acestei activități, este susținută de Gabriela Scutea, șefa Parchetului General, considerată ca fiind o adversară a existenței SIIJ. „În adresa 2184/C/2021, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a exprimat un punct de vedere favorabil cu privire la cererea de continuare în cadrul Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, la expirarea termenului de trei ani, formulată de domnul procuror Nicolae Marin. În justificarea acordului, procurorul general al PÎCCJ a reținut activitatea judiciară susținută de domnul procuror Nicolae Marin, raportat la volumul mare de activitate înregistrat și la rata de soluționare a lucrărilor”.
Din aceste pasaje, rezultă că Gabriela Scutea a lăudat nu doar activitatea lui Nicolae Marin, ci chiar activitatea SIIJ: „În cadrul verificării lucrărilor soluționate, fie în cadrul centralizării contribuției Secțiilor PÎCCJ, la raportările către Inspecția Judiciară ori către organisme internaționale, fie în cazul soluționării plângerilor împotriva ordonanțelor procurorului, s-a constatat preocuparea continuă a domnului procuror pentru acuratețea întocmirii actelor judiciare de control, prin tratarea elementelor esențiale ale sesizării, fără încărcarea actelor de soluționare cu aspecte nerelevante. Nu în ultimul rând, s-a prezentat experiența domnului procuror în investigarea infracțiunilor de serviciu și de corupție, aspect care sprijină realizarea misiunii Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, în special în condițiile unui volum de activitate supraîncărcat cu sesizări care, pe fond, constituie criterii în afara cadrului procedural împotriva hotărârilor judecătorești ori împotriva actelor și măsurilor procurorilor”.
Noile mandate încep din 2 martie
Reținând toate aceste aspecte, care, în fapt, constituie o laudă adusă SIIJ inclusiv de către procurorul general al României în funcție, membrii Plenului CSM au apreciat, în majoritate, că atât Mihaela Moraru Iorga, cât și Nicolae Marin, “au abilitățile necesare exercitării funcției pentru care au cerut continuarea activității, dovedind prin activitatea desfășurată capacitate de organizare și capacitate de adaptare și de decizie, precum și profesionalism în exercitarea atribuțiilor de serviciu”.
12 membri ai Plenului CSM au votat “DA” pentru admiterea cererii formulate de Mihaela Moraru Iorga, iar cinci au votat “NU”. În cazul lui Nicolae Marin, au fost 11 voturi „DA”, cinci „NU” și o abținere.
În urma acestui vot, Plenul CSM a hotărât ca cei doi procurori să-și continuie activitatea în cadrul Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), pentru încă un mandat de trei ani, care să înceapă, atenție, din data de 2 martie 2022.
Programul de guvernare al Coaliției PNL-PSD-UDMR: Închiderea SIIJ până pe 31 martie
2 martie 2022, dată de la care Mihaela Moraru Iorga și Nicolae Marin își prelungesc, cu câte trei ani, activitatea la SIIJ este foarte apropiată, însă, din data de 31 martie 2022, când SIIJ ar trebui desființată.
Reamintim faptul că, în programul de guvernare aprobat de Parlamentul României, odată cu acordarea votului de învestitură pentru Guvernul Nicolae Ciucă, la finalul lunii noiembrie a anului trecut, se prevede că „până la data de 1 martie 2022, vom adopta un act normativ care să prevadă încetarea activității Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție și înființarea unei instituții/ structuri care oferă garanții de independență a magistraților și care să asigure, în același timp, mecanisme eficiente pentru o reală și efectivă răspundere a procurorilor și judecătorilor, în condiții de imparțialitate și de legalitate a procedurilor, în acord cu Decizia CJUE din 18 mai 2021, cu avizul Comisiei de la Veneția din iulie 2021 și al Consiliului Superior al Magistraturii”.
Reamintim că fostul ministru USR al Justiției, celebrul Stelian Ion, a inițiat, anul trecut, un proiect de lege de desființare a SIIJ, fără nicio garanție că abuzurile procurorilor vor fi anchetate eficient, care urmărea să reinstaureze sistemul anterior, al anchetării judecătorilor de către DNA. Ulterior, acest proiect a fost adoptat de Camera Deputaților, în ciuda avizului negativ al ÎCCJ și al CSM, însă a rămas blocat, din luna martie a anului trecut, în Comisia Juridică a Senatului. Asta. După ce UDMR a venit cu un amendament prin care, odată cu desființarea SIIJ, toată structura, procurorii și dosarele să fie mutate la Secția de Urmărire Penală și Criminalistică a Parchetului General. Iar activitatea procurorilor să rămână sub controlul Plenului CSM.
Termenul-limită pentru emiterea raportului Comisiei Juridice și pentru votul în Plenul Senatului a expirat din luna aprilie a anului trecut. Iar tema a generat un conflict major între USR și UDMR, conflict care, inflamat și de alte subiecte, a condus, în cele din urmă, la demiterea lui Stelian Ion, la ruperea fostei Coaliții și, în final, la destituirea Guvernului Cîțu.
