Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Dacă în 2017 PNL și USR îmbrățișau cu toată convingerea proiectul de lege cu privire la instituirea recursului compensatoriu, astăzi Guvernul Orban era cât pe ce să-și asume răspunderea pentru abrogarea măsurii. Gândită de ministreasa tehnocrată a Justiției, Raluca Prună, inițiativa legislativă a venit ca urmare a unei iminente sancțiuni care plana asupra României din partea Curții Europene a Drepturilor Omului, CEDO, care se traducea într-o amendă de 80 de milioane de euro pe an. Guvernul României avea de ales între acordarea de bani către deținuții cazați în condiții inumane și care intră în contradicție cu prevederile europene în materie, așa cum au ales Italia și alte state aflate în aceeași situație, sau de a găsi o soluție alternativă. S-a ales varianta a doua, îmbunătățită pe cale parlamentară. În 2019, însă, PNL, pregătit să intre în campania electorală, a inițiat un proiect de lege de abrogare a acestui recurs compensatoriu și care, în luna iunie, a picat la Senat. Cum forul decizional în această chestiune este Camera Deputaților, proiectul de lege are, astăzi, toate șansele să fie adoptat. Lăsând, din nou, România în situația de acum trei ani, complet neprotejată împotriva unei sancțiuni internaționale.
O radiografie exactă a scandalului legat de “recursul compensatoriu” este făcută de către avocatul Adrian Toni Neacșu, pe contul său de socializare, care arată că inclusiv noțiunea de recurs compensatoriu nu există în legislația actuală. “În legea nr. 254/2013 și în legea nr. 169/2017, există termenii “compensare” și “măsură compensatorie”. Fost judecător și membru al CSM, Neacșu amintește că, în data de 25 aprilie 2016, CEDO a amendat România cu 17.850 de euro în cazul Daniel Arpad Rezmives, Laviniu Moșmonea, Marous Mavroian și Iozif Gazc, decizia devenind hotărâre-pilot. Pe lângă această amendă aplicată într-un dosar punctual, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a recomandat autorităților de la București să adopte și să implementeze unele căi de recurs preventiv și de recurs compensatoriu specific, constând în norme care să le permită deținuților să obţină indemnizații adecvate în cazul în care sunt supuși încălcării dispoziției din Convenția CEDO relativă la spațiul vital insuficient sau al condițiilor materiale precare din penitenciare.
“Deoarece România a fost condamnată la CEDO pentru condiții improprii de executare a pedepsei cu închisoare în penitenciare și pentru a evita plata unor despăgubiri ca în cazul menționat, politicienii români au agreat soluția recompensării deținuților printr-o reducere a pedepselor definitive aplicate, urmând ca la fiecare 30 de zile executate să primească o gratificație de 6 zile. Logica, populistă și ea, a fost simplă: decât să dăm bani mai bine le dăm posibilitatea să iasă mai repede cu liberarea condiționată. În Italia compensația a fost de 8 euro/zi, în Ungaria de 5 euro/zi, iar în Bulgaria de 3 euro/zi pentru fiecare deținut cazat în condiţii necorespunzătoare. Inițial, compensarea în zile a fost propusă de Raluca Prună, fost ministru al Justiției în timpul guvernării Cioloș, care a propus ca fiecare condamnat să beneficieze de 3 zile compensatorii pentru fiecare 30 de zile executate într-o suprafață de cazare mai mică de 3 metri pătrați”. mai arară Adrian Toni Neacșu.
Prună: Nu ne permiteam să plătim și am compensat
Încă din primăvara anului 2016, ministrul de atunci al Justiției, Raluca Prună, vorbea despre o hotărâre pre-pilot a CEDO emisă în 2012, precizând că a făcut cel puțin trei vizite la sediul Curţii Europene a Drepturilor Omului, unde a discutat cu președintele. “Niciodată într-o decizie nu se spune că cerem statului să facă un anumit lucru, dar se spune în aceste decizii că trebuie să existe măsuri compensatorii pentru cei pentru care CEDO a constatat că s-a încălcat articolul 3. Astfel, pentru cei care au executat pedeapsa în condiții precare și există precedente care se invocă inclusiv în deciziile-pilot din România. Precedentele din Italia, Bulgaria și Ungaria, care au trecut prin aceeași situație, arată că CEDO a acceptat o soluție de compensare bănească”, susținea Raluca Prună, care a adăugat că a explicat conducerii CEDO că “într-o țară în care 78% din școlile din rural au toalete în curte, în condiţia în care dreptul la educaţie e prevăzut de Convenţie, în condiţiile în care eu eram într-un guvern care a venit după tragedia de la Colectiv, în care niște oameni au murit din cauza unor condiţii precare în spitale, e exclus să merg pe calea bătătorită a Italiei, a Ungariei, a Bulgariei, pe care Curtea fără să le spună în decizie le recomanda României. Pentru că ni se cerea o măsură compensatory, m-am gândit la această măsură a recursului compensatoriu”.
CSM a cerut 6 zile, în loc de 3
Pe ultima sută de metri a guvernării Cioloș, fostul Cabinet tehnocrat a elaborat proiectul de lege privind recursul compensatoriu, mai exact de modificare și completare a Legii nr. 253/2014, pe care l-a înaintat și Consiliului Superior al Magistraturii, pentru emiterea unui aviz. În 17 noiembrie 2016, CSM a încunoștiințat Ministerul Justiției, în atenția Ralucăi Prună, că a avizat proiectul de lege, cu anumite amendamente. Adrian Toni Neacşu scrie că una dintre propunerile făcute de Consiliul Superior al Magistraturii a fost înlocuirea celor trei zile cu șase zile la 30 de zile executate din pedeapsă.
Proiectul de lege a ajuns în Parlament, fiind înaintat de noul guvern instalat la începutul anului 2017, respectiv Executivul condus de Sorin Grindeanu. Prima Cameră sesizată a fost Senatul, iar forma adoptată aici era cea cu trei zile. Concret, la calcularea pedepsei executate efectiv se avea în vedere, indiferent de regimul de executare a pedepsei ca măsură compensatorie, și executarea pedepsei într-un spațiu necorespunzător, caz în care pentru fiecare perioadă de 30 de zile executate într-un asemenea spațiu, chiar dacă acestea nu sunt consecutive, se consideră executate suplimentar alte 3 zile din pedeapsa aplicată. Mai mult, în forma adoptată de Senat, legea considera spațiu necorespunzător cazarea într-un spațiu egal sau mai mic de 4 metri pătrați pentru fiecare deținut, care se calculează excluzând suprafața grupului sanitar și a spațiilor de depozitare a alimentelor.
PNL și USR au votat recursul compensatoriu. Nu înainte de a lăuda măsura
La momentul dezbaterii proiectului în Senat, Alina Gorghiu a prezentat punctul de vedere al Grupului PNL din Camera superioară a Parlamentului cu privire la recursul compensatoriu. Acesta se regăsește accesând fișa senatorului Gorghiu. “Nu-i o soluţie miraculoasă ceea ce votăm astăzi. Este o soluţie... e o mărgică, dacă-mi permiteţi exprimarea. E un pas mic dintr-un mare pachet pe care, teoretic, Parlamentul României, împreună cu Guvernul României, ar trebui să-l adopte, să găsească surse de finanţare şi să reuşească să pună, într-un interval de timp rezonabil, la punct problema penitenciarelor. Eu m-am cam săturat să aud invocată de fiecare dată Hotărârea CEDO referitoare la condiţiile din penitenciar, amenzile pe care statul român şi le poate lua, şi, în realitate, noi să legiferăm sferturi de măsură. Astăzi, acest recurs compensatoriu sau mâine o eventuală lege a graţierii să ştiţi că nu rezolvă aproape nimic. E o măsură care trebuie gândită, repet, într-un pachet de măsuri. Dacă nu vom discuta de fiecare dată despre construcţia celor două penitenciare pe care Guvernul se pare că le ia în calcul, dacă nu vom lua în serios măsura brăţărilor electronice pentru care, din păcate, Guvernul nu găseşte resursă bugetară, deşi domnul Dragnea tot laudă pe la televizor aceste brăţări, dacă nu vom ajunge să spunem foarte clar că recursul în compensare nu va rezolva problema igienei din celulele în care stau deţinuţii şi nici nu rezolvă problema reinserţiei sociale care este cea mai mare hibă a sistemului penitenciar românesc, atunci înseamnă că nu rezolvăm problema de fond. Deci rămâne o problemă structurală, însă acest proiect de lege să spunem că face jumătate de pas în faţă şi am speranţa că celelalte proiecte care sunt deja în procedură parlamentară vor întâmpina sau vor fi întâmpinate cu aceeaşi deschidere din partea majorităţii parlamentare, pentru că eu, una, dacă aş fi acum în majoritatea parlamentară, m-aş gândi cum să aduc mai repede pe masa plenului proiectul legat de măsurile alternative pentru condamnarea în închisoare. Vă mulţumesc şi vă asigur că Grupul PNL susține acest proiect de lege”.
La rândul său, senatorul USR Vlad Alexandrescu a declarat, de la tribuna Senatului, că “USR salută acest proiect de lege pentru adoptarea unor măsuri compensatorii către niște deținuți care nu beneficiază de condiții proprii de detenție. Aș vrea să vă reamintesc că este un proiect de lege inițiat de Ministerul Justiției, sub ministeriatul doamnei Raluca Prună”. Senatul a adopat proiectul în data de 13 martie 2017.
Definirea termenului de spațiu impropriu, pretext de a nu mai agrea legea
Ajuns la Camera Deputaților, proiectul votat de Senat a suferit unele modificări și amendamente, care au cuprins și punctul de vedere al CSM, astfel că cele 3 zile din varianta inițială au devenit 6 zile Iar termenul “condiții necorespunzătoare” a fost definit mai clar. Astfel, este vorba despre un spațiu mai mic sau egal cu 4 metri pătrați pentru fiecare deținut, lipsa accesului la activități în aer liber, lipsa accesului la lumină naturală sau aer insuficient ori disponibilitatea la ventilaţie, lipsa temperaturii adecvate a camerei, lipsa posibilității de a folosi toaleta în privat și de a respecta normele sanitare de bază, precum și a igienei elementare, existența infiltrațiilor, igrasiei și mucegaiului în pereții camerelor de detenție.
Aceste adăugiri reprezintă, practic, “motivul” pentru care Legea recursului compensatoriu a devenit, pentru PNL, USR, Klaus Iohannis și întreaga propagandă, inadmisibilă. Avocatul Adrian Toni Neacșu explică, însă, care este efectul legii: “Realitatea este că nici un deţinut nu iese din penitenciar exclusiv datorită recursului compensatoriu. Acesta nu face decât ca persoana condamnată să poată solicita mai repede liberarea condiționată. Decizia liberării din penitenciar aparține comisiilor de liberare condiționată, iar finalmente judecătorilor, care decid prin raportare la întregul comportament al deținutului. Desigur că au fost și situații în care, prin câștigul de 6 zile lunar, unii condamnați au executat mai repede pedeapsa, însă practic aceștia au ieșit la termen. Cu sau fără cele 72 de zile pe an câștigate, aceştia oricum ieșeau”.
Deputații vor vota azi abrogarea recursului compensatoriu
Anunțul făcut de PNL cu privire la asumarea răspunderii Guvernului pe legea de abrogare a recursului compensatoriu, chiar în această săptămână, a determinat parlamentarii PNL din Camera Deputaților să pună pe ordinea de zi a ședinței de ieri a Comisiei Juridice proiectul liberalilor de abrogare a acestei legi pe care, de altfel, o lăudaseră anterior, așa cum am arătat mai sus. Asumarea răspunderii Guvernului pe un asemenea subiect putea deschide ușile larg declanșării alegerilor anticipate, în caz că nu trecea de votul Parlamentului.
Ieri, Deputații din Comisia Juridică a Camerei Deputaților au votat în favoarea abrogării recursului compensatoriu, iar ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a oferit explicații privind oportunitatea abrogării recursului compensatoriu în ședința comisiei. Cătălin Predoiu a declarat în timpul dezbaterilor că Ministerul Justiției a lucrat la un text de normă tranzitorie care să atenueze efectele acestui proiect.
Proiectul de abrogare a legii urmează să fie, astăzi, supus votului plenului Camerei Deputaților. Fiind lege organică, este nevoie de majoritate absolută.
În 2016, România fusese deja notificată de CEDO să îmbunătățească condițiile din penitenciare, altfel va fi obligată să plătească peste 80 de milioane de euro amendă. Anual
Deși zilele trecute ministrul Predoiu spunea că nu se poate abroga legea peste noapte, ieri a combătut în fața Comisiei Juridice exact pentru anularea recursului compensatoriu pe repede-nainte
