x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Interviuri Fără vaccinare, virusul varicelei produce mai târziu zona zoster

Fără vaccinare, virusul varicelei produce mai târziu zona zoster

de Florin Condurateanu    |    09 Iul 2018   •   20:49
Fără vaccinare, virusul varicelei produce mai târziu zona zoster

Vaccinurile nu micşorează imunitatea, ci o sporesc. În bolile de ficat este bine să se mănânce proteine de bună calitate, dar carnea să nu fie grasă, iar lactatele să fie degresate. interviu cu profesor doctor Adrian Streinu Cercel, manager general al Institutului de Boli Infecţioase “Matei Balş”

 

 

 

Florin Condurăţeanu: Domnule profesor Adrian Streinu Cercel, menţionaţi că două boli aparent fără nicio legătură sunt provocate de acelaşi virus: bolile vărsat de vânt şi zona zoster au acelaşi vinovat. Cum e chestia asta?

Prof. Adrian Streinu Cercel: Virusul varicelo-zosterian, în copilărie aduce boala varicelă, iar în unele cazuri, la maturitate, acelaşi virus îi afectează pe unii cu boala zona zoster, cu dureri, înroşirea pielii pe traseul unui nerv, cu suferinţe. Acest virus varicelo-zosterian se ascunde în şira spinării după episodul de varicelă şi, profitând de o eventuală scădere a imunităţii, îi afectează pe unii cu maladia zona zoster. Cine se vaccinează împotriva vărsatului de vânt nu face varicela, iar mai târziu, vaccinul îi fereşte şi de zona zoster.

F.C.: Apropo, continuă acţiunea unora de criticare, de defăimare a vaccinurilor. Impută că vaccinarea micşorează imunitatea celor vaccinaţi...

Prof. A.S.C.: Greşit, vaccinul stimulează imunitatea, măreşte capacitatea organismului de a se lupta prin anticorpi activaţi de vaccinare cu agresiunea unor boli. Eronat e acel reproş cum că vaccinul face ca organismul să nu se mai lupte prin imunitate de maladie. Azi, vaccinurile se fabrică prin inginerie genetică, se realizează cu structuri specifice din componenţa microorganismelor, care nu aduc boala, ci activează anticorpii din imunitatea organismului să se apere când apare agresiunea reală a virusurilor şi bacteriilor.

F.C.: În cazul bolnavilor de ficat, îndemnaţi, de exemplu, să mănânce mai ales brânză de vaci, poreclită brânză de veci?

Prof. A.S.C.: Bolnavilor hepatici este bine să li se recomande proteine de bună calitate, chiar şi o fripturică, dar carnea să nu fie grasă. Degresate trebuie să fie şi brânzeturile, laptele.

F.C.: Incriminaţi tutunul şi prin dezavantajele aduse în ficat. Pare surprinzător...

Prof. A.S.C.: În condiţii normale, la un nefumător, în prezenţa suficientă a oxigenului, în ficat se realizează 36 de legături de energie. Fumătorul îşi diminuează cantitatea de oxigen, pentru că din arderea ţigării se formează o cantitate semnificativă de bioxid de carbon în detrimentul oxigenului. În ficat, deci nu se mai realizează 36 de legături de energie, ci doar două legături de acest fel, de unde şi pauperizarea în ernergie a fumătorului.

 

 

Specialiştii avertizează că ficatul este suprasolicitat şi obosit de prea mult alcool, dar şi de folosirea excesivă a medicamentelor de sinteză chimică, cele alopate. Explică prin comparaţii sugestive profesorul Streinu Cercel: celula ficatului nu e proiectată să prelucreze structurile chimice ale medicamentelor, aşa că celula hepatică se duce la bibliotecă, răscoleşte în tratate să se dumirească de alcătuirea medicamentului de sinteză chimică, pierde timp, revine şi începe să se mobilizeze pentru a descompune aceste structuri chimice şi astfel ficatul este suprasolicitat.

×