x close
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Cum am păcălit UE de 1 miliard de euro

0
Autor: Alex Nedea 20 Dec 2017 - 13:30
Cum am păcălit UE de 1 miliard de euro
Vezi galeria foto


Când Uniunea Europeană ne-a interzis să mai aruncăm la groapă gunoiul care poate fi reciclat, ne-am scuzat spunând că nu avem infrastructură. Aşa că UE ne-a dat bani pentru asta. Iar noi i-am cheltuit. Am făcut tot felul de investiţii în câmp. O mare parte din ele le ţinem şi acum nefolosite.

Uniunea Europeană a căzut în nişte bălării. Undeva, niciunde, pe un câmp de la marginea comunei băcăuane Bereşti-Tazlău, stelele UE lucesc printre buruieni, pe albastrul unui panou de tablă pus odinioară în picioare, ca să indice că cineva a făcut o investiţie comunitară. E o staţie de sortare a deşeurilor, ne spune placa pe care nimeni nu s-a obosit să o ridice după ce a fost culcată la pământ de vânt. „Investim în mediu. Credem în viitor”, mai scrie pe ea. Costul investiţiei: 11.530.000 lei. În spatele panoului stau ferecate două clădiri, ridicate de câţiva ani, care ar fi trebuit să servească la gestionarea corectă a deşeurilor în judeţ. Aşa că imaginea acelui panou căzut fără ca nimănui să i se pară că mai are sens să fie ridicat şi reînfipt în pământ e emblematică. Dar nu numai pentru ce se întâmplă la Bereşti-Tazlău, nu numai pentru ce se întâmplă în tot judeţul. E imaginea unei situaţii la nivel naţional.

„Un model de cum ştie românul să aprecieze o mână întinsă”

Chiar înainte să intrăm în Uniunea Europeană, membrii comunitari au realizat că România este una dintre cele mai murdare ţări de pe continent. Aproape peste tot la sate, gunoaiele oamenilor erau încă depozitate pe câmpurile de la periferie, la oraşe deşeurile erau gestionate ca acum un secol, aruncate în gropi de gunoi care otrăveau pânza freatică, solul şi îmbolnăveau oameni. Astfel că nu a mai aşteptat nimeni să intrăm în UE, ca să ne facă să ne curăţăm ţara. Ni s-au dat bani de dinainte de aderare pentru asta. Aşa a ajuns primăria din Bacău să fie printre primele din ţară care au accesat fonduri pentru a-şi construi un depozit de deşeuri ecologic, o staţie de sortare a gunoiului şi una de compostare. Toate erau absolut necesare pentru ca municipiul, unul dintre cele mai mari din zona Moldovei, să recicleze gunoiul aruncat de localnici. Iar ce rămâne să fie depozitat într-o groapă specială care să nu afecteze mediul înconjurător. Au trecut cinci ani de când toate aceste investiţii au fost finalizate. Pe poarta staţiei de sortare am găsit pus un lacăt ruginit. A trebuit să vină viceprimarul cu cheile ca să aruncăm şi noi o privire, să vedem ce s-a ales de milioanele de euro cheltuite aiurea. „În hala aceasta se dorea selectarea gunoiului de la Bacău”, ne explică viceprimarul Constantin Scripăţ. „Cât gunoi a selectat până acum?”, întrebăm. „Zero kilograme... Este un model de cum ştie românul să aprecieze acea mână întinsă de Uniunea Europeană, de cum ştim să ne preocupăm şi să administrăm”, oftează Scripăţ. Prin faţa lui trece un camion încărcat cu gunoaie din oraş. În mod normal, ar fi trebuit să oprească întâi aici. Să descarce, deşeurile să fie selectate, cartonul, plasticul, metalul, electricele şi electrocasnicele să fie valorificate şi pe groapă să ajungă strict ce nu se poate refolosi. Dar aşa, autocamionul îşi vede nestingherit de drumul spre groapa de gunoi, descărcând acolo nu doar deşeu, ci şi o sumă importantă de bani care s-ar fi obţinut de pe urma reciclării tonelor de materiale refolosibile.

Prost, dar funcționează

Singura investiţie făcută din fonduri europene şi care e folosită acum e groapa ecologică. Dar nici asta nu e folosită cum trebuie. Aici ar fi trebuit să fie depus doar deşeu menajer, nu să fie aruncat totul de-a valma. „Faptul că noi nu colectăm diferenţiat aceste deşeuri face ca depozitul pe care îl utilizează municipalitatea să se umple mult mai repede. Apoi colectarea face ca această groapă să se autoaprindă mult mai uşor. O bucată de sticlă poate să filtreze lumina şi să creeze un efect de lupă şi să aprindă hârtia şi plasticul din jur”, explică primarul Constantin Necula. Aveam să vedem cu ochii noştri cât de repede şi de neaşteptat se poate aprinde acest depozit. S-a întâmplat în timp ce vorbeam cu viceprimarul Constantin Scripăţ. Un foc a izbucnit într-o margine. Viceprimarul a pus urgent mâna pe telefon şi a chemat pompierii. Dacă nu se intervenea la timp, exista riscul ca focul să fie stins şi după luni de zile. Căci gazul metan produs de fermentarea gunoiului ar fi alimentat aceste flăcări.

25 de ani vor face tot ca înainte

Dar cum s-a ajuns în situaţia sinistră ca şi după ce s-au cheltuit milioanele de euro din fonduri europene, în Bacău lucrurile să fie la fel de prost gestionate? Primarul actual, Constantin Necula, susține că fosta administraţie nu a atribuit staţiile de sortare şi de compostare către o societate comercială care să le gestioneze. De asta a şi făcut plângere penală împotriva vechii conduceri a primăriei. „În anul 2013, Municipiul Bacău trebuia să organizeze o licitaţie pentru transportul şi colectarea diferenţiată a gunoiului. Din păcate, municipalitatea nu a făcut acest lucru şi a înţeles să prelungească pe 25 de ani contractul cu operatorul de salubritate care prelua nediferenţiat, adică prelua gunoiul la grămadă”, explică edilul Necula. Întrebăm de ce nu foloseşte primăria totuşi aceste investiţii europene, dacă nu s-a găsit o firmă care să le opereze. „Primăria nu are voie să colecteze sub nicio formă deşeuri. Trebuie operatori acreditaţi de către instituţiile statului. E o lege care mai mult încurcă decât să ajute. Eu mi-aş dori ca municipalitatea să aibă propriul sistem de colectare şi de gestionare a deşeurilor. Din păcate, componenta legislativă în momentul de faţă ne împiedică, nu avem niciun fel de licenţă pentru a colecta deşeuri”.

Investiții ultramoderne, ajunse cuibar pentru porumbei

Și uite aşa stau să ruginească investiţii de milioane de euro. Dar dacă credeţi că exemplele incompetenţei din administraţie se opresc aici, la nivel local, vă înşelaţi. Ele continuă la nivel judeţean. Căci după ce oraşul a construit din fonduri europene o infrastructură pe care să nu o pornească niciodată, cei de la judeţ s-au dus şi ei la Bruxelles să ceară investiţii ultramoderne de sortat şi de depozitat gunoiul. Și au primit. Au împânzit judeţul cu tot felul de construcţii ultimul răcnet, care au costat în total 45 de milioane de euro. Sunt ele operaţionale? Bineînţeles că nu. La Oneşti sunt trei staţii pentru gestionarea deşeurilor: una de transfer, una de compostare şi alta de sortare. Locul are un aer ponosit. Copaci de doi metri au apucat să crească prin asfalt. Camioane nou-nouţe care nu au rulat nici măcar un kilometru stau pline de praf în parcare, ruginind de pomană. Utilaje de sortare scumpe cât să ridici o şcoală, o grădiniţă sau un dispensar sunt pline de găinaţ de la porumbeii care şi-au făcut cuib în halele care sunt ținute sub cheie. Situaţia de la Oneşti se repetă la Bereşti-Tazlău, Găiceana sau Bacău. Dar nepăsarea merge de la nivel judeţean, la nivel naţional.

Apogeul prostiei

O situaţie similară cu cea din Bacău am întâlnit în Mureş, Harghita, Vaslui şi în alte judeţe unde autorităţile judeţene sau locale au cheltuit sute de milioane de euro pentru nişte clădiri care stau nefolosite. La Negreşti, Vaslui, am găsit apogeul prostiei româneşti: acolo, cei de la judeţ au construit din fonduri europene o platformă unde să fie depozitat ecologic gunoiul. Platforma stă închisă, în vreme ce maşinile primăriei aduc gunoiul din oraş şi îl aruncă lângă investiţia cu pricina, în câmp. Am oprit şoferul unui camion să îl întrebăm de ce a aruncat deşeurile. Ne-a răspuns senin: „Nu le-am aruncat, le-am basculat”.

Citeşte mai multe despre:   deşeuri,   uniunea europeana

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Afisari: 3284


Mai multe titluri din categorie

Copilul Nae Lăzărescu fura cireşile lui Arghezi

De mare succes s-a bucurat ediţia de colecţie “Jurnalul lui Nae şi al lui Vasile”, s-au tras mai multe tiraje, devenise acest jurnal cu întâmplări din viaţa celor doi comici chiar programul de sală la...

„Dacă nu trage nimeni pentru ţară, şi fiecare e pentru el, tot mai rău o să fie”

„Dacă nu trage nimeni pentru ţară, şi fiecare e pentru el, tot mai rău o să fie”
Galerie Foto Vă prezentăm astăzi o nouă poveste din şirul de interviuri document pe care îl realizăm cu români care s-au născut odată cu România Mare, şi sunt mândri de asta. Oameni care au trecut prin viaţă atât de...

Şomajul era de trei ori mai mare. Câţi oameni nu munceau în România

Şomajul era de trei ori mai mare. Câţi oameni nu munceau în România
Acum 25 de ani, şomajul din România era de trei ori mai mare decât în prezent. Asta în condiţiile în care şi populaţia ţării era mult mai numeroasă: 23 de milioane trăiam atunci în România, faţă de 19 mi...

1993: Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (8)

1993: Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (8)
Galerie Foto La începutul vieții. Sau la începutul carierei. La școală sau aproape de examenele de maturitate. Sunt doar câteva dintre răspunsurile oferite de oamenii care au schimbat fața României în ultimii 25 de ani....

Mama şi fiul, nascuţi fix pe 7 iunie, de ziua Jurnalului

Mama şi fiul, nascuţi fix pe 7 iunie, de ziua Jurnalului
Ce coincidenţă! Sunt născută pe data de 7 iunie, şi după 34 de ani, aţi apărut voi, JURNALUL NAŢIONAL, un nou concept în presa scrisă, şi o nouă provocare pentru mine ca profesionist. Atunci am hotărât sa...

Mădălina Manole a fost abordată de compozitorul fost soţ la coadă la lapte

Mădălina Manole a fost abordată de compozitorul fost soţ la coadă la lapte
“Jurnalul”  a lansat tot felul de iniţiative gazetăreşti în premieră, a inventat tot el ediţiile de colecţie. Era 1995 şi prima ediţie de colecţie a fost cu Mădălina Manole, “Jurnalul Mădălinei...

1993: Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (7)

1993: Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (7)
La începutul vieții. Sau la începutul carierei. La școală sau aproape de examenele de maturitate. Sunt doar câteva dintre răspunsurile oferite de oamenii care au schimbat fața României în ultimii 25 de ani....

Un pensionar care nu-și recunoaște semnătura a încheiat protocolul Înaltei Curți cu SRI

Un pensionar care nu-și recunoaște semnătura a încheiat protocolul Înaltei Curți cu SRI
Galerie Foto Protocolul de cooperare dintre SRI, Parchetul General și Înalta Curte de Casație și Justiție, încheiat în 2009, poartă semnătura și ștampila președintelui Instanței Supreme, judectorul Nicolae Popa, deși...

La 100 de ani, vede viitorul României într-o lumină mai bună decât mulți alții

La 100 de ani, vede viitorul României într-o lumină mai bună decât mulți alții
Galerie Foto Continuăm astăzi seria de interviuri-document cu cei care au împlinit sau împlinesc în 2018 venerabila vârstă de 100 de ani, români care s-au născut odată cu România Mare şi care sunt martorii vii ai...

Adrian Vasilescu: Anul acela a fost greu. Chiar foarte greu

Adrian Vasilescu: Anul acela a fost greu. Chiar foarte greu
Galerie Foto “Acum 25 de ani eram redactor șef la Curierul Național”. Echipa redacțională o formau două grupuri distincte de jurnaliști: unii cu experiență și cu notorietate în presa românească; alții tineri și...

Autonomia Ținutului Secuiesc, pe românește

Autonomia Ținutului Secuiesc, pe românește
Galerie Foto După ce în episodul trecut al serialului nostru am vorbit cu reprezentanții maghiarilor din Ținutul Secuiesc care şi-au exprimat punctul de vedere referitor la autonomie, astăzi e rândul unor exponenţi ai...

Copiii fac primii paşi din instinct

Copiii fac primii paşi din instinct
(De ce e greşit să forţezi mersul copiilor) Iubirea de copii îi îndeamnă pe părinţi să fie foarte atenţi cu dezvoltarea micuţilor, apar chiar îngrijorări privind eventuale întârzieri în primii paşi,...

Premierul Italiei care a rupt alianţa cu Hitler

Premierul Italiei care a rupt alianţa cu Hitler
Majoritatea presei s-a mirat că Jurnalul a făcut un interviu cu prinţul Badoglio, în exclusivitate. Cine era frumosul italian de circa 45 de ani, interlocutorul nostru în interviu? Am profitat că prinţul Badoglio...

1993: Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (6)

1993: Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (6)
Galerie Foto La începutul vieții. Sau la începutul carierei. La școală sau aproape de examenele de maturitate. Sunt doar câteva dintre răspunsurile oferite de oamenii care au schimbat fața României în ultimii 25 de ani....

“Irlandezul din Carpaţi”, din Guvernul lui Cioloş, în afaceri cu statul lui Dăncilă

“Irlandezul din Carpaţi”, din Guvernul lui Cioloş, în afaceri cu statul lui Dăncilă
Galerie Foto Un fost consilier din Guvernul Cioloş derulează, printr-una dintre companiile la care este asociat, contracte cu statul. Şi nu este vorba despre un simplu consilier, ci despre celebrul personaj cunoscut sub numele de ...
Serviciul de email marketing furnizat de