Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
La sfârşitul secolului al XVI-lea, în Ungaria, Transilvania şi Slovacia şi-a desfăşurat malefica “activitate” contesa Elisabeta Bathory, care făcea baie în sânge de fecioare pentru a rămâne pururea tânără.
La sfârşitul secolului al XVI-lea, în Ungaria, Transilvania şi Slovacia şi-a desfăşurat malefica “activitate” contesa Elisabeta Bathory, care făcea baie în sânge de fecioare pentru a rămâne pururea tânără.
Despre contesa Bathory s-a spus în vremea ei că reprezenta varianta feminină a lui Dracula, fiind însetată de sânge şi dornică să vadă oamenii murind în chinuri, ea însăşi mutilându-i. Provenea dintr-o familie celebră a Transilvaniei – Bathory –, unchiul ei Ştefan fiind rege al Poloniei. S-a născut la 7 august 1560, în localitatea Nyírbátor de pe teritoriul Ungariei de astăzi, însă multe surse, pentru a spori asemănarea cu Dracula, domnul Ţării Româneşti, afirmă că a venit pe lume în Transilvania. Mulţi cronicari au pus devierea sa psihică pe seama “accidentelor” genetice, deoarece părinţii ei erau rude de sânge. Deşi primise o educaţie aleasă, s-a manifestat violent încă de tânără, având un temperament vulcanic şi manifestând crize teribile, semne ale unei posibile boli epileptice. La 14 ani a rămas gravidă cu un ţăran transilvănean, sarcină care a provocat familiei o teribilă “ruşine”, drept pentru care tânăra contesă a fost izolată de “ochii lumii”. Până când a născut, Elisabeta Bathory a fost ţinută într-un castel, ulterior spunându-se că gestul părinţilor i-a afectat sănătatea mintală, accelerându-i comportamentele deviante pe care le va manifesta la maturitate.
“PASIUNE” PENTRU SÂNGE. După naştere, la 15 ani, a fost măritată printr-un aranjament de familie cu contele Ferenc Nadasdy, un militar celebru, care se dovedise extrem de crud în războaiele cu turcii, unde a primit porecla “Cavalerul Negru”. Acesta îi devine partener de cruzimi – când nu-l avea alături, contesa îi trimitea soţului scrisori în care detalia crimele săvârşite. Elisabeta Bathory şi-ar fi descoperit “pasiunea” pentru sânge accidental, după ce ar fi aruncat cu o foarfecă spre o servitoare, al cărui obraz s-a umplut de sânge. Din rândul servitoarelor sale şi-a “recrutat” şi primele victime, ademenindu-le cu slujbe bine plătite.
Citește pe Antena3.ro
“FECIOARA DE FIER”. În 1604, contele Ferenc Nadasdy a fost omorât la Bucureşti de o prostituată care dorea să-l jefuiască. Rămasă văduvă, contesa Bathory este nevoită să-şi vândă o parte din proprietăţi şi se retrage la castelul Cachtice, din Carpaţii Slovaciei. Crimele nu le face singură, fiind asistată de colaboratorii ei: “vrăjitoarea” Anna Darvulia, Dorottya Szentes, Dorota Sentésová (Dorko), Jo Ilona, Katarína Benická, János Ujváry (Fickó). Ca tratament pentru îndepărtarea ridurilor apărute o dată cu vârsta, Anna Darvulia i-a recomandat contesei să se îmbăieze cu sânge de fecioare. Fetele erau racolate de ceilalţi colaboratori din satele Transilvaniei, Ungariei şi Slovaciei, fiind chinuite în ritualuri minuţioase, care se desfăşurau dimineaţa, la ora 4. Castelul a fost “dotat” cu instrumentul de tortură numit “Fecioara de Fier – un dispozitiv în care erau aşezate fetele virgine şi zdrobite de vii. Sângele era evacuat printr-un orificiu şi folosit de contesa Bathory ca “elixir al tinereţii”. Întrucât ridurile nu dispăreau, Elisabeta Bathory s-a arătat nemulţumită de reţeta propusă de Anna Darvulia, însă aceasta s-a apărat argumentând că sângele de ţărănci nu era nobil, contesa trebuind să facă baie în “sânge albastru”. Aşadar au fost aduse la castelul Cachtice fiice de nobili, ademenite că vor fi instruite cum să se poarte în înalta societate. Când fetele “cu sânge albastru” n-au mai fost de găsit au fost îmbrăcate în haine scumpe fetele de ţărani şi aduse contesei pentru a-şi satisface poftele malefice.
Procesul
În 1611, crimele Elisabetei Bathory n-au mai putut fi ascunse de familia sa, organizându-se un proces de mare amploare. Au fost audiaţi peste 300 de martori, printre care şi unele fete care reuşiseră să scape cu viaţă din mâinile contesei. Au fost folosite ca probe şi paginile de jurnal în care Elisabeta Bathory îşi descria cu lux de amănunte ororile. S-a stabilit că aceasta a ucis în rituarile sale circa 650 de fecioare, dintre care 50 cu “sânge albastru”. Contesa n-a fost audiată la proces, familia sa, bine poziţionată social, intervenind s-o ţină departe de anatema societăţii. Toţi colaboratorii săi au fost condamnaţi la moarte şi executaţi, Elisabeta Bathory fiind arestată pe viaţă la castelul său, ale cărui ferestre au fost zidite. Exista o singură uşiţă, prin care primea mâncare şi apă, trăind în izolare completă până la decesul său, în august 1614. Viaţa ei “înecată” în sânge n-a ţinut decât 54 de ani...
