FMI ne pune la austeritate deşi o critică

O reducere de 1% din Produsul Intern Brut (PIB) a deficitului bugetar tinde să taie 0,5 puncte procentuale din creşterea economică şi să urce şomajul cu o treime de punct procentual, se arată într-un raport al Fondului Monetar Internaţional (FMI).

Raportul vine în contextul în care Fondul a impus României şi mai multor tăţi din lume reducerea deficitelor, obiectiv atins de obicei prin reduceri salariale şi de personal în sectorul public sau majorări de taxe.
Scăderea dobânzilor şi deprecierea monedei naţionale atenuează de obicei impactul măsurilor de austeritate asupra creşterii, însă acest efect este mai redus atunci când dobânzile sunt deja aproape de zero sau când mai multe ţări implementează simultan programe de consolidare fiscală, afirmă experţii de la Washington.

Aplicând la situaţia României această formulă, rezultă că Banca Naţională a României ar trebui să scadă dobânda de referinţă de la nivelul actual de 6,25%, cea mai mare din Estul Europei. O reducere a dobânzii ar ieftini creditarea în lei şi ar deprecia moneda naţională, ceea ce ar da un impuls industriei, care ar deveni mai competitivă. Dar o astfel de măsură ar duce la scumpirea importurilor şi deci creşterea inflaţiei. Inflaţia era estimată iniţial la 3,5% plus/minus un punct procentual, dar majorarea de TVA de la 19% la 24% a majorat estimările BNR şi ale FMI până la 8%.

"Război monetar internaţional"

Discuţiile vin în contextul în care ministrul de Finanţe al Braziliei a declarat că lumea se află "în mijlocul unui război monetar internaţional", în condiţiile în care mai multe bănci centrale din lume depreciază artificial monedele locale pentru a da produselor din ţările respective avantaj competitiv. Deja Banca Centrală Europeană şi cea din Elveţia au depreciat euro, respectiv francul iar Japonia şi Brazilia se chinuie să ţină în frâie creşterile propriilor monede, yenul şi realul. Dacă creşterea yenului a venit ca urmare a faptului că investitorii o consideră o monedă sigură şi de refugiu, performanţele realului brazilian au venit ca urmare a creşterii fără precedent a economiei.
În plus, SUA forţează China să lase yuanul să crească faţă de dolar deoarece guvernul chinez controlează cursul şi nu îl lasă liber.

Măsuri pe termen lung

Pe termen lung însă, reducerea datoriilor poate creşte PIB prin scăderea dobânzilor reale şi facilitatea reducerii taxelor, factori care susţin sectorul privat şi implicit economia.
Totodată, FMI notează că austeritatea bazată pe reduceri de cheltuieli este "mai puţin dureroasă" decât majorările de taxe.

Fondul identifică şi anumite măsuri care pot reduce impactul consolidării fiscale asupra economiei. Printre cele mai eficiente idei în acest sens ar fi măsurile implementate acum, dar cu efect de reducere a deficitului numai pe termen lung, când creşterea economică ar urma să fie deja robustă. În acest sens, FMI dă ca exemplu corelarea vârstelor de pensionare cu durata medie de viaţă şi îmbunătăţirea eficienţei sistemelor de pensii şi a programelor sociale.

În România, Guvernul a redus în această vară salariile din sectorul public cu 25%, a crescut TVA de la 19% la 24% şi a tăiat cu 15% majoritatea ajutoarelor sociale, pentru a reduce deficitul bugetar în conformitate cu acordurile semnate cu FMI şi Comisia Europeană. Alte măsuri luate de autorităţile române sunt creşterea taxelor percepute unor categorii profesionale, majorarea impozitelor pe câştigurile de capital sau creşterea impozitelor pe proprietate.

Pentru 2011 se discută impozitarea pensiilor sub 10 milioane de lei vechi cu cota unică de 16% şi eliminarea subvenţiilor pentru încălzire.