Un control efectuat în octombrie 2009 de Curtea de Conturi la Poşta Română a scos la iveală un fapt deosebit de grav: 215 timbre din emisiunea I "Cap de bour 1858", aflate în colecţia Muzeului Naţional Filatelic, din cadrul Companiei Naţionale Poşta Română, au dispărut, ele fiind înlocuite cu unele false.
Alte 660 de timbre, din emisiunea a II-a "Cap de bour 1858" şi "Principatele Unite 1862 şi 1864", sunt de asemenea suspecte de a fi falsificate. Valoarea de inventar a acestor timbre este de câteva milioane de euro, dar valoarea lor de piaţă este inestimabilă. De exemplu, în decembrie 2006, casa elveţiană de licitaţii "David Feldman" a scos la licitaţie, simultan la Monte Carlo şi la Geneva, 280 de timbre româneşti de mare valoare, inclusiv 27 de emisii "Cap de bour 1858 Moldova", pe care apar ştampilele Iaşi, Dorohoi, Fălticeni, Galaţi, Tecuci, Roman şi Piatra. Doar una dintre aceste piese, de 81 de parale, era estimată de casa de licitaţii la 100.000 de euro.Pe parcursul controlului, inspectorii Departamentului XI al Curţii de Conturi au constatat mari nereguli la Poşta Română şi la Muzeul Naţional Filatelic, în ceea ce priveşte păstrarea tezaurului filatelic al României. Astfel, aceştia au descoperit că "predarea-primirea Conservatorului de timbre, în 1990, dintre Banca Naţională a României şi Ministerul Poştelor şi Telecomunicaţiilor (Protocolul nr. III/23 şi 82/1868/1990) s-a realizat numai scriptic, contrar prevederilor legale de la acea dată".
Cu alte cuvinte, au fost întocmite doar documentele de predare-primire, fără să fie inventariate şi numărate timbrele, bucată cu bucată, aşa cum ar fi fost normal. Este un prim moment în care timbrele "Cap de bour" ar fi putut fi substituite şi înlocuite cu unele false. Apoi, inspectorii Curţii de Conturi au constatat că, deşi Ministerul Finanţelor a solicitat în scris, încă din 1997 (adresa 21211/1997), să se realizeze în regim de urgenţă inventarierea generală a Conservatorului de timbre, abia în 2004 Poşta Română a dispus începerea inventarierii.
În acelaşi an, Tezaurul Naţional Filatelic a fost încredinţat nou-înfiinţatului Muzeu Naţional Filatelic, din cadrul Companiei Naţionale Poşta Română. Dar, şi de această dată, predarea-primirea s-a făcut doar scriptic, de aceea există suspiciunea că acesta ar fi constituit al doilea moment în care cele 215 timbre "Cap de bour 1858" ar fi putut fi sustrase şi înlocuite cu unele false.
Pe de altă parte, Curtea de Conturi a constatat că "au fost trimise, fără aprobare, la diverse expoziţii filatelice interne şi internaţionale, 6.373 mărci poştale româneşti de importanţă naţională excepţională, în valoare de 396.466,42 lei, numai printr-o simplă menţiune şi o semnătură indescifrabilă în registrul de evidenţă operativă, «plecat la expoziţia...», fără să se mai menţioneze dacă s-au mai întors, în ce stare şi la ce dată".
Aceste trimiteri la expoziţii, inclusiv în străinătate, ar putea constitui tot atâtea ocazii de a fi sustrase timbrele de mare valoare din colecţia "Cap de bour". Vraiştea în care sunt gestionate aceste valori inestimabile ale Tezaurului Naţional de Poşta Română reiese şi dintr-o altă constatare a Curţii de Conturi, şi anume: "Sunt deţinute în mod nelegal, adică fără a fi înregistrate nici cantitativ, nici ca denumire a seriei în registrele de evidenţă operativă, 883.380 de timbre, în valoare de 18.199.598,31 RON. De asemenea, au fost constatate minusuri în gestiune pentru 31 de poziţii de inventar, cuprinzând 315 timbre, cu o valoare de inventar de 39.432,17 RON".
Trăgând linie, toate aceste abateri constatate de Curtea de Conturi la Muzeul Naţional Filatelic au produs pagube statului român însumând 250 milioane de lei noi, adică peste 60 de milioane de euro. Pentru faptele în cazul cărora există indicii că au fost săvârşite cu încălcarea Legii penale, Curtea de Conturi a sesizat instituţiile abilitate. Totodată, inspectorii Curţii de Conturi precizează, în concluziile întocmite la finalizarea controlului, că multe dintre neregulile constatate au fost posibile şi din cauza unor vicii legislative, de aceea propun Parlamentului revizuirea întregului cadru legislativ referitor la Tezaurul Naţional de Timbre al României, inclusiv trecerea acestuia acolo de unde a fost luat în 1990, şi anume, la Banca Naţională a României.
La finalul concluziilor formulate de inspectorii Curţii de Conturi se precizează: "Ţinând seama de importanţa istorică şi culturală excepţională a valorilor care fac parte din Conservatorul Naţional de Timbre (peste 11 milioane de timbre, între care şi mărci «Cap de bour» de la 1858, coli unicat din perioada 1866-1868, cu o valoare totală de piaţă estimată la aproape jumătate miliard de euro şi având în vedere riscurile la care aceste colecţii sunt expuse, în condiţiile în care Poşta Română este o entitate comercială (care poate dispune după bunul plac de patrimoniul considerat comercial şi, după se ştie, interesele financiare sunt precumpănitoare în asemenea organizaţii), considerăm că Banca Naţională a României poate fi în acest moment cel mai demn şi nimerit depozitar al acestor valori unice ale patrimoniului naţional".