10.000 de tineri au părăsit definitiv România în 2018

Grupul de reflecţie INACO a făcut o analiză succintă a afluxului de tineri români spre alte destinaţii. Şi a ajuns la concluzia că, în 2018, peste 10.000 de persoane cu vârste între 15 şi 34 de ani au plecat definitiv din ţară. 

Principalele concluzii ale analizei, realizate pentru INACO de Anca Tamaş, sunt că Bucureştiul este principalul punct de plecare pentru tinerii emigranţi, care şi-au propus să nu mai revină în ţară. Capitala e urmată în clasament de judeţele Iaşi, Timiş, Bacău şi Galaţi. La coada clasamentului naţional se află Mehedinţi, Gorj, Sălaj, Covasna şi Harghita, judeţe cu populaţie mai redusă.

Puţine oportunităţi

În analiză se atrage atenţia asupra avertizării recente a Băncii Mondiale, prin intermediul raportului care vizează România (“Markets and People: Romania Country Economic Memorandum”). În documentul cu pricina se arată că un copil născut în România de azi îşi va atinge doar 60 % din potenţialul de productivitate, odată ajuns adult. Perspectiva pentru București-Ilfov este oarecum mai optimistă, cu un indice al capitalului uman de 68%, urmată îndeaproape de județul Cluj, cu 65%.

Județele care oferă cele mai mici oportunități de educație, sănătate și speranță de viață sunt Satu Mare (53%), Călărași (52%), Ialomița (52%) și Giurgiu (51%).

Educaţia e soluţia

În raportul Băncii Mondiale, se arată că, dacă România doreşte să crească în continuare, din punct de vedere economic şi social, trebuie să abordeze două aspecte: defectele pieţei şi barierele care-i împiedică pe oameni să-şi atingă potenţialul propriu, alterându-le capacitatea de a participa şi de a beneficia de transformările pozitive prin care trece ţara. „Cu alte cuvinte, România tebuie să-și rezolve problemele de competitivitate și de educație”, se spune în analiza INACO.

„Concluziile Raportului Global al Competitivității (raport anual, publicat de Forumul Economic Mondial, n.red.), care arată că România se află în topul rușinii mondiale, pe locul 132 în lume din 137 de țări analizate din perspectiva capacității de a-și reține resursa umană talentată în țară, completează tabloul general și ne cheamă la acțiune.”

Anca Tamaş, INACO