Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Potrivit ultimului raport privind învățământul în UE publicat la sfârșitul anului trecut de Comisia Europeană - „Education and Training Monitor 2020”, cheltuielile României pentru educație rămân printre cele mai scăzute din UE. Pentru a avea o idee mai clară despre ceea ce înseamnă subfinanțarea învățământului românesc, este suficient să ne uităm peste raportul UNESCO „Global Education Monitoring Report”, publicat în 2019, care așază țara noastră alături de Rwanda, Namibia, Gambia și Cambodgia. Procentul elevilor cu un nivel scăzut de cunoștințe la citire, matematică și știință este foarte mare și situația nu s-a îmbunătățit în ultimii ani. Ponderea tinerilor cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani, care au părăsit timpuriu școala, deși este pe un trend descendent, cu un procent de 15,3% în 2019, rata rămâne una dintre cele mai mari din UE, cu mult peste media comunitară (10,2%) și ținta asumată de României pentru anul 2020 (11,3%). Sunt date statistice care ar trebui să dea fiori oricărui guvern, nu însă și la noi, o țară europeană al cărui proiect prezidențial denumit pompos „România educată” a rămas înțepenit la remorca cheremului politic. Văzută ca mama tuturor relelor, politizarea învățământului a fost clamată, din opoziție, de toate partidele, dar a fost ștearsă din lista de priorități imediat ce au ajuns la putere.
Ultima încercare de a pune în mișcare depolitizarea învățământului aparține deputatei USR Cristina Ionela Iurișniți. În octombrie 2020 ea înregistra la Camera Deputaților o propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr.1/2011 prin care funcțiile de conducere și control din sistemul de învățământ, precum și funcția de director al Casei Corpului Didactic erau declarate incompatibile cu deținerea de funcții de conducere în cadrul unui partid politic la nivel local, județean sau național pe perioada exercitării lor. Proiectul de lege făcut de reprezentanta USR, pe vremea când partidul nu ajunsese încă la putere, nu a mai fost însă o prioritate pentru useriști după ce au ajuns la Palatul Victoria. Proiectul a fost îngropat definitiv în februarie anul acesta, când s-a dispus încetarea procedurii legislative.
În expunerea de motive a proiectului, inițiatoarea lui acuza faptul că sistemul de învățământ românesc se confruntă cu o puternică politizare, atât în ceea ce privește funcțiile de conducere în cadrul Inspectoratelor Școlare Județene și al Caselor Corpului Didactic, cât și la nivelul unităților de învățământ din întreaga țară. Eliminarea factorului politic din învățământ avea să ducă la dispariția sistemului clientelar, promovându-se astfel meritocrația și integritatea managementului educațional. Despre toate acestea vom continua să vorbim însă la timpul viitor, pentru că prioritățile USR-PLUS și PNL din opoziție nu mai coincid cu cele de la putere.
“Mai mult decât atât, s-a încercat de nenumărate ori construirea unui sistem clientelar între administrația publică și unitățile de învățământ, întâlnind foarte des unități școlare care beneficiază de fonduri suplimentare, în timp ce alte școli sunt neglijate. Această discriminare generalizată funcționează pe baza unui mecanism politic ce deservește doar instituțiile de învățământ care au aceeași culoare politică, promovând astfel servilismul, lipsa transparenței, lipsa integrității și a profesionalismului.”
din expunerea de motive a proiectului inițiat de deputata USR Cristina Ionela Iurișniți.
Puterea afectează grav perspectiva asupra realității
Ajunse acum la putere, USR-PLUS și PNL au dat deoparte retorica de opoziție, și-au suflecat mânecile și s-au apucat serios de treabă. Ele fac acum ceea ce a făcut orice guvernare de după 1989, adică politizează masiv învățământul la toate nivelurile. Conducerile unităților de învățământ au fost schimbate pe bandă rulantă și nu în urma unor concursuri, ci doar pe criterii strict politice. Fostul ministru al Învățământului din Guvernul Orban, Monica Anisie, a schimbat la foc automat aproape toate conducerile inspectoratelor școlare, ceea ce ulterior a dus la demiteri-record în rândul directorilor de unități de învățământ. Odată cu instalarea Guvernului Cîțu, cine credea că această practică se va opri, s-a înșelat. Politica demiterilor în masă pentru alimentarea foamei de funcții a noii clientele politice este un subiect pe care USR-PLUS și PNL vor să-l țină cât mai departe de opinia publică, pozând mai departe în partidele ultimei șanse pentru România. În ciuda reacțiilor venite dinspre sindicatele din învățământ, subiectul nu a stârnit niciun fel de interes la Palatul Cotroceni, unde președintele Iohannis continuă să vegheze pentru a se asigura că proiectul de țară “România educată” este făcut praf metodic de cei care doar cu câteva luni în urmă ne spuneau că depolitizarea este o condiţie esențială pentru noua guvernare.
„Ştiu că e mai simplu să vorbești despre Ponta și să ne înjurăm unii pe alții, dar cred că e mult mai important să vorbim lucruri serioase și să încercăm să ridicăm credibilitatea învățământului românesc, care a fost sabotat în ultimii ani de PSD. Politizarea învățământului este în același timp un virus de care trebuie să scăpăm”.
deputatul Alina Gorghiu, Vaslui, octombrie 2015, pe vremea când era copreședintele PNL
Președintele Iohannis s-a considerat informat și atât
Primele acuzații privind politizarea învățământului au apărut imediat după ce PNL a preluat puterea la sfârșitul anului 2019. La începutul lunii ianuarie 2020, Uniunea Sindicatelor Libere din Învățămȃntul Preuniversitar (USLIP ) - filiala Iași lansa un comunicat în care acuza politizarea inspectoratelor şcolare judeţene. Într-o scrisoare deschisă adresată preşedintelui României, Klaus Iohannis, sindicaliştii din domeniul Educaţiei atrăgeau atenţia asupra acestui fenomen și îi solicitau să-l stopeze. „Ceea ce se întȃmplă în ultimele trei luni încalcă spiritul proiectului ,,Romȃnia educată” și, evident, articolul 7 din actuala Lege a Educației Naționale, care atestă expres că “în unitățile, în instituțiile de învățămȃnt și în toate spațiile destinate educației (...) sunt interzise (...) activități de natură politică”, subliniau sindicaliștii în protestul lor. Președintele Iohannis s-a considerat informat, dar a continuat să aprobe tacit tăvălugul schimbărilor pe criterii politice din învățământ.
