În 1942, un padurar britanic a făcut o descoperire uluitoare în Roopkund, India. La o altitudine de aproape cincii mii de metri, într-o zonă nelocuită din Himalaya, bărbatul a dat peste un lac înghețat, în jurul căruia se aflau răspândite sute de schelete umane. Având în vedere că descoperirea a fost făcută în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, s-a emis ipoteza că scheletele ar putea aparține unor soldați japonezi, care ar fi murit în timp ce încercau să treacă prin India nedetectaţi. Speriaţi de o invazie a japonezilor, britanicii a trimis imediat o echipa de cercetători, pentru a stabili dacă scheletele aparţin unor soldaţi japonezi.
La examinare a rezultat că acele oase nu aparţineau unor soldați japonezi, ci datau dintr-o epocă mult mai veche. Totuşi, fiind atât de multe, cercetătorii au încercat să descopere ce anume i-a ucis pe acei oameni. S-au emis numeroase teorii, de la epidemii şi alunecări de teren până la suicid ritualic. Însă, timp de șapte decenii, nimeni nu a fost capabil să rezolve misterul de la "Lacul scheleţilor".
În 2004, o expediție științifică a oferit mai multe indicii privind decesele misterioase. Toate cadavrele au fost declarate ca datând din anul 850 AD, iar probele de ADN au indicat că au existat două grupuri distincte de oameni uciși în apropierea lacului. Un grup fiind format dintr-o familie numeroasă sau trib, strâns legate una de alta, și un al doilea grup, mai mic la număr. Inele, sulițe, încălţăminte de piele și ciomege de bambus au fost descoperite lângă schelete, ceea i-a făcut pe experți să creadă că grupul a fost format de pelerini care traversau valea cu ajutorul unor călăuze locale.
Într-un final, după şapte decenii, cercetătorii au dezlegat misterul morţii sutelor de oameni, iar răspunsul a fost mai ciudat decât oricine s-ar fi aşteptat.
Analiza extrem de minuţioasă a craniilor a arătat ca, indiferent de poziția în care au fost decoperite scheletele, toţi oamenii au murit într-un mod similar. Din cauza unor lovituri la cap. Toate craniile prezentau fisuri adânci, însă nicio fisură nu rezulta ca ar fi fost provocată de vreo armă cunoscută. Mai mult, cercetătorii au stabilit că doar partea superioară a craniilor prezenta ciudatele lovituri, aceleaşi fisuri fiind descoperite şi pe partea superioară a omoplaţilor victimelor. Concluzia finală: au fost ucişi de o rafală de obiecte rotunde şi foarte dure. Mai exact, sutele de pelerini au murit loviţi de grindină, în timpul unei furtuni extrem de violente. Săracii oameni, fiind în vale, neavând unde să fugă şi legaţi între ei, au murit cu toţii sub ploaia de gheaţă, loviţi de furia naturii.
Scheletele încă există în jurul lacului, oferind o privelişte infricoşătoare, de gheaţă amestecată cu oase şi cranii înnegrite de vreme.