Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Legea care garantează salariul minim pe oră de 8,50 euro în Germania nu rezolvă problemele cu care se confruntă muncitorii sezonieri români. Cotidianul german de stânga, Neues Deutschland, prezintă douä cazuri simptomatice pentru situaţia muncitorilor români. Şase muncitori români au intrat în greva foamei la Frankfurt fiindcă nu şi-au primit salariile. După două săptămâni de proteste, marcate şi de implicarea primarului general al oraşului Frankfurt, muncitorii români au încasat o parte din sumele datorate şi s-au reîntors în România. Angajatorul a semnat cu ei un acord de confidenţialitate prin care renunţă la restul sumelor şi nu pot dezvălui presei cuantumul exact al sumelor încasate.
„Din când în când am primit doar bani de mâncare. Avem de încasat 28.000 de euro. Avem soţii şi copii care ne aşteaptă acasă”, s-a plâns Mihai Moldovan înainte de acord. Aruncaţi în afara şantierului, sindicatul IG Bau a încercat să convingă patronii să permită muncitorilor accesul la toaleta şi la sursa de apă. „Din punctul meu de vedere să mergeţi în grădina doamnei moderator care a vorbit la televizor despre săracii români şi să vă faceţi nevoile acolo. Noi nu ne lăsăm şantajaţi. Cine nu lucrează aici, nu are ce cauta pe santier”, a tunat patronul Christof Hahn.
Sindicatul le-a recomandat muncitorilor români să dea în judecată firma germană. Exista un precedent favorabil cu 50 de muncitori români care au dat în judecată o firmă din Frankfurt şi au recuperat 100.000 de euro. De data aceasta, muncitorii au refuzat „ Românii şi-au primit salariile doar după ce au intrat în greva foamei. Dar nici atunci toată suma. Ţinuţi doar cu bani de mâncare timp de mai multe luni, munca lor a fost una extrem de profitabilă pentru angajatorul Accent Bau GmbH. Sincere felicitări, domnule patron”, notează ironic Neues Deutschland.
Aruncaţi în stradă
Situaţie dificilă şi pentru muncitorii sezonieri români din Berlin. Un grup de 120 de muncitori sezonieri din estul Europei, printre care mulţi români, au fost aruncaţi în stradă din locuinţele închiriate legal. Pompierii au retras autorizaţia de funcţionare pe motiv că întreaga clădire nu respectă normele împotriva unui eventual incendiu. Muncitorii s-au adresat sindicatului DGB şi vor să depună plângere la poliţie împotriva proprietarului. Acesta a încasat lunar 200 de euro pentru închirierea unui pat. „Persoanele aflate în căutare de muncă au acces limitat pe piaţa imobilelor de închiriat. Ca să aibă vreo şansă, ei trebuie să prezinte un contract de muncă şi un salariu încasat constant. Contract de muncă primesc doar cei cu domiciliu stabil, aşa că vorbim de un cerc vicios. În acest caz vorbim de o exploatare prin muncă şi o înşelăciune în mare stil. Inspectorii autorităţilor locale nu s-au arătat interesaţi de această latură a problemei, ba chiar au chemat şi inspectorii autorităţii fiscale şi vamale să verifice dacă nu cumva muncitorii lucrau la negru”, susţine reprezentantul sindicatului DGB.
Oficial, clădirea ar fi primit ordin de evacuare încă de acum o lună, însă locatarii au refuzat să plece, iar proprietarul ar fi continuat să încaseze banii de chirie. Acesta ar urma să fie anchetat pentru ruperea sigilului. Poliţia şi inspectorii nu s-au arătat preocupaţi de soarta muncitorilor aruncaţi în stradă. „Deşi au achitat chiria în avans pe mai multe luni, muncitorii români au fost ameninţaţi de proprietar să părăsească imediat proprietatea sa privată. Nu este un caz singular, tot mai mulţi proprietari de imobile se specializează pe colaborarea cu muncitori din estul Europei. În imobilul ce urmează să fie evacuat locuiau şi 13 persoane într-o cameră. Îi înmulţim cu suma de 200 de euro şi obţinem o afacere profitabilă”, mai notează sursa citată.
Apel la solidaritate
Cele două cazuri sunt rezumate şi comentate într-un editorial separat al jurnalistului Neues Deutschland, Jorg Meyer, intitulat „Fără salarii, fără locuinţe, nici o şansă”. El acuză în termeni duri nepăsarea societăţii germane faţă de cele întâmplate. „120 de muncitori aruncaţi în stradă la Berlin. O medie de 8 muncitori într-o cameră. Proprietarul imobilului râde şi în somn. Ce afacere profitabilă! 100.000 de muncitori sezonieri activează în Germania în construcţii, agricultură şi domeniul sanitar. De cele mai multe ori bine instruiţi, ei sunt înşelaţi sistematic prin contracte de prestări servicii, promisiuni deşarte în ţara de origine şi reţineri salariale la destinaţie. Sunt păcăliţi după bunul plac prin înşelăciune şi ameninţări. Controalele nu duc la nimic. În 2011, ministrul Seehofer cerea controale împotriva imigraţiei în sistemul social german. De la 1 ianuarie 2014 au căzut şi ultimele bariere pe piaţa muncii pentru cei din România şi Bulgaria.
Să ne înţelegem. Aici vorbim despre concetăţeni din Uniunea Europeană, nu despre orice fel de imigranţi. Zecile de mii de muncitori devin vizibili abia când sunt păcăliţi şi ajung în stradă, solicitându-şi drepturile. Atunci se aude: Uite-i cum pierd timpul aici. Afară cu ei, cât mai repede. Dar ce ar fi dacă lângă cåte unul care spune asta ar sta cineva care ar replica imediat cu "taci din gură!"? Cum ar fi ca angajatorul care păcăleşte concetăţeni din Uniunea Europeană ar resimţi o presiune şi din partea societăţii germane? De exemplu, locuitorii unui sat ar putea pune din senin o presiune pe un angajator să îşi respecte promisiunile făcute. Ar fi extraordinar. Ceea ce nu vrem să observăm este că şi angajatul cu paşaport german se confruntă cu aceleaşi probleme ca şi concetăţenii din UE: din ce îmi plătesc chiria? Din ce îmi cumpăr mâncare şi cu cât îmi vând propria-mi forţă de muncă? Aşa că avem mai mult decât un motiv să fim solidari”, concluzionează Jorg Meyer.
Citește pe Antena3.ro
