Peste 50 de jurnalişti greci candidează la alegerile de duminică

 Peste 50 de jurnalişti greci, unii dintre ei foarte cunoscuţi, candidează la alegerile parlamentare care vor avea loc duminică. Situaţia reflectă foarte bine o cutumă existentă în Grecia, notează dw.de.

Campania electorală din Grecia ar putea fi confundată cu alegerile organizate în cadrul unei instituţii de presă. Bunăoară, Jannis Michelakis, cândva şeful cunoscutului post de televiziune "Antenna", care acum reprezintă Nea Demokratia, partidul conservator de guvernământ, a reuşit să ajungă ministru de Interne.

Nikos Xydakis, poate cel mai bun editorialist în limba greacă, candidează din partea formaţiunii de stânga, Syriza. Pantelis Kapsis, fost şef al importantului ziar atenian, Ta Nea, a intrat şi el în politică, optând pentru formaţiunea social-democrată, PASOK.

O altă figură mediatică importantă, moderatorul de televiziune Terence Quick, a ales tabăra populiştilor de dreapta, în timp ce corespondentul de război Jannis Kanellakis a intrat în formaţiunea socialistă a fostului premier, Giorgos Papandreou.

Fac toţi aceşti oameni politică din pasiune sau folosesc meseria de jurnalist ca rampă de lansare în noua lor carieră? Fără îndoială că sunt convinşi de rostul lor în politică, spune Maria Antoniadou, directoarea celui mai mare sindicat al jurnaliştilor, ESIEA, într-un interviu acordat DW.

"În mod tradiţional, jurnaliştii din Grecia manifestă mult interes faţă de mediul politic, fapt bine ancorat în mentalitatea noastră", este de părere Antoniadou.

Situaţia jurnaliştilor din Grecia este comparabilă cu cea a colegilor din Franţa. Şi acolo, reprezentantul presei este perceput ca lider de opinie, care trebuie să îşi spună părerea, nu să se limiteze la a privi, pasiv, ceea ce se întâmplă. Antoniadou spune că ea însăşi este un bun exemplu în acest sens. Reportera a devenit celebră datorită corespondenţelor privind Biserica, apoi, în 2013, a fost prima femeie aleasă în funcţia de conducere a sindicatului jurnaliştilor.

Această cultură a "amestecului personal" este promovată inclusiv în cadrul sindicatului, care a împlinit 100 de ani de existenţă şi care sărbătoreşte o bogată istorie de implicare în politică.

Politica, pilon de susţinere a presei

Să fie însă responsabilitatea socială singurul motiv pentru care mulţi jurnalişti eleni aleg să intre în politică? Giorgios Plios, profesor pentru studii mediatice la Universitatea din Atena este de părere că, în Grecia, luptele politice au loc, aproape întotdeauna, pe o singură scenă: presa. Acesta este motivul pentru care jurnaliştii schimbă, deseori, taberele, spune profesorul Plios. În această situaţie, ambele părţi au de profitat: "Când jurnalişti cunoscuţi vor să devină parlamentari, ei profită datorită faptului că sunt persoane publice. La rândul lor, politicienii care i-au susţinut, primesc mai multe voturi".

În Grecia, legătura între presă şi politică este, în general, bine sudată. Nu puţine instituţii de presă supravieţuiesc doar datorită contractelor publicitare cu instituţii de stat sau a creditelor garantate de mediul politic.

Desigur, această strânsă legătură între politică şi presă nu există doar în Grecia, ci în aproape tot sudul Europei, spune profesorul Plios.

Jurnaliştii din Grecia obişnuiesc să spună, deseori, că "jurnalismul te poate ajuta să ajungi oriunde doreşti, condiţia fiind să-l părăseşti din timp". Această mentalitate se regăseşte nu doar printre reprezentanţii presei.

Foarte problematice sunt, în opinia unor specialişti din Grecia, situaţiile în care jurnalişti acreditaţi ani de zile pe lângă un anumit partid, aleg să intre în acea formaţiune politică şi să candideze la alegerile parlamentare.

Plios spune că, pentru un ziarist, o astfel de decizie este riscantă. "Cine flirtează cu politica îşi pierde credibilitatea". De altfel, a continuat profesorul, "mulţi foşti jurnalişti au încercat să revină în presă pe uşa din dos, dar nu au reuşit".

Extrema stângă, la porţile Puterii

Dincolo de ineditul sitaţiei presei elene, la alegerile de duminică se profilează o victorie a extremei drepte, reprezentate de partidul Syriza, care se opune măsurilor de austeritate.

Syriza a urcat cu 6,5 puncte procentuale în perspectiva alegerilor legislative din Grecia de la 25 ianuarie, potrivit unui studiu sociologic realizat de Universitatea Makedonia, citat de DPA.

Partidul - al cărui lider Alexis Tsipras a promis că, în cazul câştigării scrutinului, va renunţa la politica de austeritate şi reforme şi va stopa privatizările - ar putea obţine, conform studiului amintit, 33,5% din voturi la alegerile de duminică.

Acelaşi sondaj arată că rivalul conservator al Syriza, partidul de guvernământ Noua Democraţie, ar fi votat de 27% dintre alegători, în contextul în care premierul Antonis Samaras doreşte să continue măsurile de austeritate bugetară în conformitate cu angajamentele asumate în relaţia cu creditorii internaţionali ai Greciei, în vederea stabilizării economiei ţării.

Un alt sondaj de opinie, realizat de compania GPO pentru postul de televiziune MEGA, indică faptul că Syriza ar obţine 30,4%, iar Noua Democraţie 26,4% din sufragii.

Un al treilea sondaj, realizat de agenţia de anchete sociologice ALCO pentru cotidianul Proto Thema, plasează Syriza tot pe prima poziţie, cu 31,7% din intenţiile de vot, iar pe locul doi pe conservatori, cu 27,3%.

Mişcarea Socialistă Panelenă (PASOK), în prezent aflată în coaliţia guvernamentală, ar obţine doar 5,1% din voturi în alegerile din 25 ianuarie.

Toate cele trei sondaje de opinie subliniază că partidul European Potami, condus de fostul jurnalist Stavros Theodorakis, ar putea juca un rol decisiv pentru formarea unei majorităţi dacă nicio formaţiune nu obţine între 36 şi 40% din voturi.

European Potami se luptă pentru poziţia a patra cu formaţiunea de extremă-dreapta Zori Aurii.

Mişcarea Social-Democratică, a fostului premier Giorgios Papandreou, este creditată cu 2,5% din voturi şi nu ar reuşi astfel să treacă pragul de 3% necesar accederii în Parlament.

Liderul Mişcării Socialiste Panelene (PASOK), Evangelos Venizelos, a declarat că PASOK ar putea susţine un Guvern condus de partidul stângii radicale Syriza ca parte a unei alianţe paneuropene mai extinse pentru a conduce ţara spre ieşirea din programul de ajutor internaţional.

Venizelos, care este vicepremier şi ministru de Externe în cadrul coaliţiei de guvernare, a afirmat că PASOK vrea un consens mai larg după alegerile generale.

PASOK a dominat cândva politica din Grecia şi a câştigat puterea în 2009, chiar înainte ca ţara să intre într-o criză a datoriilor, dar alegătorii au început să se retragă în masă după ce a impus politici de austeritate în schimbul împrumuturilor de salvare de la UE şi FMI. În ultimii trei ani, formaţiunea a fost un partener în coaliţia premierului grec Antonis Samaras.