Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În iunie 2013, UE și SUA au lansat negocieri pentru cel mai mare acord comercial mondial, care promitea o creștere mai rapidă și mai multe locuri de muncă. Parlamentul European urmărește îndeaproape negocierile pentru Parteneriatul transatlantic pentru comerț și investiții (TTIP), care ar putea crea cea mai mare zonă de liber schimb din lume. Se iau în considerare atât așteptările, cât și îngrijorările. Acordul ar putea stimula creșterea economică și crea locuri de muncă pe ambele maluri ale Atlanticului, însă fiecare parte se gândește în primul rând la propriile piețe și valori. Sănătatea publică, accesul IMM-urilor UE la piața de achiziții publice din SUA, serviciile financiare și maritime și mecanismul de soluționare a eventualelor litigii dintre investitori și stat sunt doar câteva dintre chestiunile ce fac subiectul discuțiilor.
Negocieri
Comisia Europeană negociază cu SUA din iulie 2013. Odată ce acordul este finalizat, este necesar acordul Parlamentului European, fără de care TTIP nu poate intra în vigoare. De aceea, Parlamentul a cerut un efort pentru transparență, pentru a putea urmări îndeaproape întreaga procedură. La un an și jumătate de la începerea discuțiilor și după șapte runde de negocieri, Parlamentul European pregătește recomandări, programate pentru aprobare în mai. Acestea vor constitui un mesaj clar către Comisie și Consiliu, arătând ce cred deputații europeni în legătură cu direcția negocierilor. Bernd Lange, de la comisia pentru comerț internațional, este responsabil cu întocmirea recomandărilor Parlamentului. Între timp, alte comisii parlamentare organizează audieri privind domeniile afectate de TTIP.
În detrimentul UE
Dragos Păncescu, politician german de origine română, viceprimar al orașului Brake, consilier regional Wesermarsch, candidat în 2013 la un fotoliu în Parlamentul german din partea ”Verzilor” Bundnis90/Die Grunen, consideră că acordul TTIP nu ar trebui ratificat sub forma actuală. ”Ţelul este de a face opinia publică să conștientizeze că ratificarea în forma actuală a acordurilor de liber schimb TTIP, CETA etc ar avea grave repercusiuni financiare pentru Germania, România și întreaga UE. Plătitorul european de taxe și impozite va fi obligat să stea în pozitie de drepți. Standardele de calitate ale UE sunt în pericol. De aceea acordul nu ar trebui ratificat în acest moment, în nici un caz în forma actuală, ci ar trebui făcut transparent și renegociat cu implicarea largă a societății civile”, a subliniat Păncescu, pentru Jurnalul Național.
Pe banii noștri
Spre deosebire de România, unde acest acord prezintă interes redus spre deloc în spațiul public, în Germania discuțiile sunt aprinse de aproape doi ani.
De-a lungul şi de-a latul Europei, mai ales din Germania, Marea Britanie, Franţa, cetăţenii şi organizaţiile de mediu, pentru protecţia consumatorilor, sindicatele, asociaţiile agricultorilor ecologici şi tradiţionali s-au mobilizat exemplar, începând cu jumătatea lui 2014, pentru a bloca TTIP-ul (puternic criticat pentru lipsa frapantă a transparenţei negocierilor) pe care îl consideră un puternic atac la adresa democraţiei şi a standardelor de mediu şi sociale.
”Tema acordului de liber schimb dintre UE și SUA și Canada este un subiect de dezbatere important în societatea germană. În calitate de motor economic al UE, Germania ar avea doar de pierdut în urma acestui acord. Standardele UE dobândite de-a lungul anuilor ar urma să fie diminuate ca urmare a acestui acord și nu vă vorbesc doar din perspectiva ecologică, ci mă refer la alte criterii, precum drepturile angajaților, cultura, influența autoritătilor locale ale statului asupra orașelor și comunelor etc”, consideră politicianul german.
Exemplul
El oferă și un exemplu concret cum acest acord ar putea influența viitorul României. ”Acest acord garantează practic victoria în instanță a concernelor din străinătate în procesul cu statul. Contribuabilii UE vor plăti daune de ordinul milioanelor de euro, dacă aceste concerne nu își ating câștigurile propuse. Putem oferi un caz concret legat de Roșia Montană. Dacă România/UE semnează acordul există doar două variante: fie mina va fi redeschisă în ciuda opoziției populației, fie mina va rămâne închisă, concenul va da statul român în judecată și contribuabilii români vor plăti daune de milioane de euro. Sunt mult mai multe exemple în care România va avea de pierdut, ca și Germania, ca și UE. Personal consider comerțul liber ca fiind un lucru pozitiv, însă comerțul bilateral echitabil este în beneficiul tuturor celor implicați ”, a încheiat Păncescu.
”O mare furtunoasă”?
Bernd Lange (S&D, Germania), președintele comisiei pentru comerț internațional de la Parlamentul European, care redactează un raport ce evaluează rezultatele discuțiilor TTIP, consideră că acest raport ar trebui să contribuie la o reluare a negocierilor. ”Vaporul se află pe o mare furtunoasă și avem nevoie de un nou început pentru ca Parlamentul să aprobe acordul. În primul rând, avem nevoie de transparență absolută – pentru a putea aborda temerile publicului. Avem nevoie și de o evaluare a lucrurilor ce au fost deja făcute. Am înțeles că în unele domenii, precum industria chimică, nu vom putea ajunge la un acord. Trebuie să abordăm și chestiunile controversate, precum ISDS (mecanismul de soluționare a eventualelor litigii dintre investitori și stat)”, sustine Lange, citat de site-ul Parlamentului European.
”Depinde de SUA”
Politicianul german pune valul de critici din partea publicului la adresa TTIP, pe seama lipsei de transparență. ”Problema este că nu a fost publicat imediat, iar lipsa transparenței a dus la multe temeri nejustificate. Dar unele temeri sunt reale. De exemplu, trebuie negociată protecția indicatorilor geografici. În viitor, aș vrea să fiu sigur că parmezanul vine din Parma și șunca de Pădurea Neagră din Pădurea Neagră și nu din Ontario”. El încearcă să atragă atenția că UE ar trebui să țină cont și de îngrijorările țărilor terțe, precum Turcia și Mexic, care au acorduri de liber schimb atât cu UE cât și cu SUA. ”Trebuie să ne asigurăm că interesele lor sunt luate în considerare și că țările sunt incluse în negocieri”. Cât privește șansele ca negocierile să se încheie în 2015, Bernd Lange a concluzionat:”Depinde de SUA”.
Presa germană comentează că Guvernul SUA continuă să militeze pentru secretizarea excesivă a Parteneriatului Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii (TTIP), iritându-şi partenerii europeni. Potrivit ziarului german Tagesspiegel, americanii cer ca numele funcţionarilor europeni care au acces la documentele TTIP să fie trimise Washingtonului. Aceştia ar avea voie doar de două ori pe săptămână să studieze hârtiile în nişte spaţii special amenajate în cadrul ambasadei americane din fiecare ţară europeană. Accesul va fi permis numai pentru doi funcţionari timp de două ore, care vor avea dreptul de a lua notiţe cu pixul şi creionul.
Ministrul german al Economiei, Sigmar Gabriel şi comisarul european pentru comerţ Cecilia Malström consideră însă că este nevoie ca guvernele europene să aibă un acces direct la documentele privind negocierile pe marginea TTIP.
Citește pe Antena3.ro
